Refluxul gastroesofagian (RGE) este una dintre afecţiunile digestive care afectează un număr tot mai mare de români, iar impactul său asupra calităţii vieţii poate fi surprinzător. Dacă te confrunţi cu arsuri în piept, gust amar în gură sau senzaţia de nod în gât, este posibil să nu ştii că aceste simptome pot avea o cauză comună – refluxul acid. În acest articol îţi explicăm ce provoacă RGE, cum poţi recunoaşte semnele sale și ce metode eficiente există pentru a-l controla, astfel încât să îţi recâştigi confortul și să îţi redobândi echilibrul alimentar.
Ce este refluxul gastroesofagian?
Refluxul gastroesofagian reprezintă întoarcerea conţinutului gastric, bogat în acid și enzime, în esofag. În mod normal, sfincterul esofagian inferior (SEI) acţionează ca o supapă, împiedicând trecerea în sus a sucului gastric. Când această supapă slăbeşte sau nu se închide corect, acidul irită mucoasa esofagiană, provocând senzaţia de arsură și alte disconforturi.
Principalele cauze ale refluxului
Deşi fiecare persoană poate avea factori declanşatori specifici, există câteva cauze recurente care contribuie la apariţia RGE:
- Obezitatea – presiunea crescută în abdomen poate împinge conţinutul gastric spre esofag.
- Alimentaţia – alimentele grase, prăjite, picante, citricele, ciocolata și băuturile carbogazoase sau alcoolul pot relaxa SEI.
- Fumatul – nicotina reduce tonusul muscular al sfincterului și stimulează producţia de acid.
- Îmbrăcămintea strânsă – centurile și talia strânsă cresc presiunea intraabdominală.
- Factori de mediu și stil de viaţă – consumul de cafeină, mâncatul târziu seara și stresul cronic pot agrava simptomele.
Semne și simptome frecvente
Refluxul nu se manifestă întotdeauna prin arsuri în piept. Printre cele mai comune semne se numără:
- Senzaţia de arsură în zona pieptului, mai ales după mese.
- Gust amar sau acru în gură, în special dimineaţa.
- Durere în gât, răgușeală sau senzaţia de corp străin în gât.
- Tuse uscată, în special în timpul nopţii.
- Dificultăţi la înghiţire sau senzaţia de „blocaj” în esofag.
În cazuri severe, refluxul poate duce la esofagită, stricturi sau chiar la metaplazie Barrett, o condiție pre-canceroasă.
Diagnosticul: cum se confirmă refluxul
Medicul gastroenterolog poate recurge la mai multe metode pentru a confirma RGE:
- Endoscopia digestivă superioară – permite vizualizarea directă a mucoasei esofagului și identificarea inflamaţiilor.
- pH-metria esofagiană – monitorizează nivelul de acid pe parcursul unei zile.
- Manometria esofagiană – evaluează funcţia musculară a SEI și a peristaltismului esofagian.
Aceste teste nu sunt întotdeauna necesare; în multe cazuri, diagnosticul se bazează pe istoricul clinic și pe răspunsul la tratamentul iniţial.
Opțiuni de tratament – schimbări în stilul de viață
Înainte de a recurge la medicamente, specialiştii recomandă de obicei adoptarea unor obiceiuri sănătoase, care pot reduce semnificativ frecvenţa și intensitatea simptomelor:
- Controlul greutăţii – pierderea a 5‑10% din greutatea corporală poate diminua presiunea abdominală.
- Împărţirea meselor – consumă porţii mai mici, la intervale regulate, evitând supraalimentarea.
- Evitaţi alimentele declanşatoare – țineţi un jurnal alimentar pentru a identifica și elimina alimentele care agravează refluxul.
- Ridicaţi capul patului – înălţarea cu 10‑15 cm a capului patului reduce refluxul nocturn.
- Renunţaţi la fumat și la alcool – ambele substanţe slăbesc SEI și cresc producţia de acid.
- Îmbrăcăminte lejeră – evitarea centurilor strânse și a pantalonilor cu talie înaltă.
Medicamente: când și ce să alegi
Dacă schimbările de stil de viață nu sunt suficiente, medicul poate prescrie una dintre următoarele categorii de medicamente:
- Antacidele – neutralizează rapid acidul gastric, oferind o uşoară ameliorare temporară.
- Inhibitorii pompei de protoni (IPP) – reduc producţia de acid la nivelul stomacului și sunt eficienţi în tratarea pe termen lung. Exemplele includ omeprazol, lansoprazol și esomeprazol.
- Blocanţii receptorilor H2 – diminuează producţia de acid, dar au un efect mai moderat decât IPP-urile.
- Prokinetice – accelerează golirea gastrică și îmbunătăţesc tonusul SEI, fiind utile în cazurile de reflux cu întârziere gastrică.
Este important să nu depăşiţi doza recomandată și să nu utilizaţi IPP-urile pe termen foarte lung fără supraveghere medicală, deoarece pot apărea deficienţe de vitamina B12, magneziu şi risc crescut de infecţii gastrointestinale.
Tratamente avansate și intervenții chirurgicale
În situaţii severe, când refluxul nu răspunde la medicamente și schimbări de stil de viață, se poate lua în considerare intervenţia chirurgicală. Procedurile cele mai frecvent utilizate includ:
- Fundoplicatura laparoscopică – înfăşurarea parţială a stomacului în jurul SEI pentru a întări supapa.
- Proceduri endoscopice – cum ar fi radiofrecvenţa pentru a consolida SEI.
Aceste opţiuni sunt evaluate individual, în funcţie de severitatea simptomelor, de prezenţa complicaţiilor și de starea generală de sănătate a pacientului.
Sfaturi practice pentru a controla refluxul zilnic
Pe lângă recomandările generale, poţi adopta câteva trucuri simple care să-ţi uşureze viaţa de zi cu zi:
- Bea apă între mese, nu în timpul lor, pentru a nu dilua sucurile gastrice.
- Încheie masa cu un ceai de ghimbir sau muştar, care poate stimula digestia.
- Foloseşte perne de susținere pentru a menţine poziţia verticală a corpului timp de cel puţin 30 de minute după masă.
- Înlocuieşte gustările sărate cu opţiuni bogate în fibre, cum ar fi morcovi cruzi sau mere.
- Practica tehnici de relaxare – respiraţia profundă, yoga sau meditaţia pot diminua stresul, un factor cunoscut de agravare a refluxului.
Refluxul gastroesofagian nu trebuie să fie un obstacol permanent în drumul spre o viaţă sănătoasă. Prin înţelegerea cauzelor, recunoaşterea simptomelor şi adoptarea unui plan de tratament personalizat, poţi recâştiga confortul digestiv și poţi preveni complicaţiile pe termen lung. Începe astăzi să îţi ajustezi obiceiurile și să discuţi cu medicul tău despre cele mai potrivite opţiuni pentru tine – sănătatea ta merită atenție și acţiune.
Informaţiile prezentate au caracter general și informativ. Pentru un diagnostic precis și un plan de tratament adaptat nevoilor tale, este recomandată consultarea unui specialist în gastroenterologie.