Glicemia: valori normale și anormale

Glicemia reprezintă concentraţia de glucoză (zahăr) din sânge, un parametru esenţial pentru energia celulelor şi pentru funcţionarea optimă a organismului. Un nivel necontrolat, fie prea scăzut, fie prea ridicat, poate genera simptome acute şi complicaţii pe termen lung, de la confuzie și slăbiciune până la boli cronice precum diabetul de tip 2. Cunoaşterea valorilor normale şi a celor anormale este primul pas spre o viaţă sănătoasă şi spre evitarea greşelilor frecvente, cum ar fi ignorarea semnelor timpurii ale hipoglicemiei sau a hiperglicemiei.

Ce este glicemia şi de ce contează?

Glicemia este cantitatea de glucoză prezentă în plasmă, exprimată în miligrame pe decilitru (mg/dL) sau în milimoli pe litru (mmol/L). Glucoza provine din alimentele pe care le consumăm (carbohidraţi) şi este transportată în celule cu ajutorul hormonului insulină, produs de pancreas. Un echilibru adecvat între producţia de insulină şi utilizarea glucozei asigură că organismul primeşte energia necesară fără a suferi fluctuaţii periculoase ale nivelului de zahăr din sânge.

Valorile normale ale glicemiei

Intervalele considerate „normale” pot varia uşor în funcţie de momentul măsurării (pe nemâncate sau la 2 ore după masă) și de metoda de analiză, dar ghidurile internaţionale (American Diabetes Association – ADA, European Association for the Study of Diabetes – EASD) oferă valori de referinţă bine stabilite pentru adulţi sănătoşi:

• Glicemia pe nemâncate (înainte de micul dejun): 70‑99 mg/dL (3,9‑5,5 mmol/L).
• Glicemia la 2 ore după masă: sub 140 mg/dL (7,8 mmol/L).
• Hemoglobina glicozilată (HbA1c) – indicator al mediei glicemiei pe ultimele 2‑3 luni: sub 5,7 %.

Aceste valori sunt orientative; pentru persoanele cu afecţiuni speciale (sarcină, vârstă înaintată, boli cronice) medicul poate recomanda intervale uşor diferite.

Ce înseamnă valori anormale?

Orice rezultat în afara intervalelor menţionate poate indica o problemă de reglare a glicemiei. În funcţie de direcţia deviaţiei, vorbim despre hipoglicemie (glicemie scăzută) sau hiperglicemie (glicemie ridicată). Ambele situaţii pot avea cauze multiple și pot necesita intervenţii diferite.

Hipoglicemia – când glicemia este prea mică

Hipoglicemia este definită de obicei ca o valoare a glicemiei sub 70 mg/dL (3,9 mmol/L). Simptomele pot apărea brusc și includ:

• Transpirație rece, tremurături și palpitaţii.
• Confuzie, iritabilitate, dificultăţi de concentrare.
• Oboseală extremă, slăbiciune, vedere încețoșată.
• În cazuri severe, pierderea conştiinţei sau convulsii.

Principalele cauze ale hipoglicemiei sunt:

• Administrarea excesivă de insulină sau de medicamente orale hipoglicemiantice (ex. sulfoniluree).
• Întârzierea sau săritul peste o masă.
• Activitate fizică intensă fără ajustarea aportului de carbohidraţi.
• Consumul de alcool în exces, mai ales pe stomacul gol.

Hiperglicemia – când glicemia este prea mare

Hiperglicemia se defineşte prin valori ale glicemiei peste 125 mg/dL (6,9 mmol/L) pe nemâncate sau peste 180 mg/dL (10 mmol/L) la 2 ore după masă. Simptomele pot fi subtile la început, dar includ:

• Sete excesivă și urinare frecventă (poliurie).
• Oboseală, vedere încețoșată.
• Vindecare lentă a rănilor și infecţii recurente.
• În cazuri acute, cetoacidoză diabetică (mai frecventă la diabetul de tip 1) – dureri abdominale, respirație rapidă și miros de fructe în respirație.

Factorii declanșatori comuni sunt:

• Alimentaţia bogată în zaharuri simple și carbohidraţi rafinaţi.
• Stresul fizic sau emoțional, care crește nivelul hormonilor de „luptă sau fugi”.
• Lipsa de activitate fizică regulată.
• Medicaţia insuficientă sau neadherarea la tratamentul prescris.

Cum să monitorizezi glicemia acasă?

Monitorizarea regulată a glicemiei este esenţială pentru persoanele cu diabet, dar și pentru cei care doresc să îşi menţină nivelul de zahăr sub control. Iată paşii de bază:

• Alege un glucometru de încredere: branduri populare în România în 2025 includ Accu‑Chek, OneTouch și Contour Next.
• Respectă igiena mâinii: spală‑te pe mâini cu săpun și usucă-le bine înainte de a efectua testul.
• Foloseşte benzi de test compatibile cu glucometrul.
• Înregistrează rezultatele: poţi folosi un jurnal tipărit sau o aplicație mobilă pentru a urmări evoluţia pe termen lung.
• Consultă medicul: dacă observi valori persistente în afara intervalului normal, cere o evaluare profesională.

Strategii pentru menținerea glicemiei în limite normale

Un stil de viaţă echilibrat poate reduce semnificativ riscul de hipoglicemie și hiperglicemie. Iată câteva recomandări practice, susținute de literatura medicală recentă (ex. ghidurile ADA 2024):

• Alimentație cu indice glicemic scăzut: preferă cerealele integrale, leguminoasele, legumele neamidonate și fructele cu conţinut moderat de zahăr (mere, fructe de pădure).
• Împărţirea meselor: consumă 3‑5 mese mici pe zi în loc de 2‑3 mese mari, pentru a evita vârfurile de glicemie.
• Activitate fizică regulată: 150 de minute de exerciţii moderate pe săptămână (mers rapid, ciclism, înot) contribuie la sensibilitatea la insulină.
• Hidratare adecvată: apa ajută la menţinerea volumului sanguin și la eliminarea excesului de zahăr prin urină.
• Gestionarea stresului: tehnici de relaxare (meditație, respirație profundă, yoga) pot diminua secreţia de hormoni de stres (cortizol), care cresc glicemia.
• Somn de calitate: 7‑9 ore de somn pe noapte susţin reglarea metabolică și reduc riscul de rezistenţă la insulină.
• Evita consumul excesiv de alcool: alcoolul poate provoca hipoglicemie, în special în combinație cu medicamente hipoglicemiante.

În cazul în care ai deja un diagnostic de diabet, respectarea planului de tratament prescris (medicație, dietă, exerciţii) este crucială. Nu ezita să discuţi cu medicul tău orice modificare a stilului de viaţă, pentru a adapta doza de insulină sau alte medicamente în mod corespunzător.

În final, monitorizarea atentă a glicemiei și adoptarea unor obiceiuri sănătoase nu doar că previn complicaţiile, ci îţi oferă energia și claritatea mentală necesare pentru a trăi pe deplin fiecare zi.

Informațiile prezentate au caracter general și nu înlocuiesc consultul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de un medic specialist. Pentru sfaturi personalizate, adresează-te întotdeauna unui profesionist din domeniul sănătății.