Menopauza marchează o tranziție naturală în viața fiecărei femei, dar pentru multe reprezintă și o perioadă plină de incertitudini și disconfort. Înțelegerea simptomelor, a analizelor necesare și a tratamentelor moderne poate transforma această etapă într-o oportunitate de a redescoperi echilibrul fizic și emoțional.
Ce este menopauza și de ce apare?
Menopauza este definită ca absența menstruației timp de 12 luni consecutive, semnalând încetarea funcției ovariene. În mod obișnuit, apare între 45 și 55 de ani, însă factorii genetici, stilul de viață și anumite afecțiuni medicale pot influența momentul debutului.
În perioada perimenopauzală, ovarele încep să producă cantități mai mici de estrogen și progesteron, iar fluctuațiile hormonale generează o serie de semne pe care multe femei le confundă cu stresul sau oboseala obișnuită.
Simptomele cele mai frecvente ale menopauzei
Fiecare femeie experimentează un set unic de simptome menopauza, însă cele raportate cel mai des includ:
- – senzație bruscă de căldură în partea superioară a corpului, însoțită adesea de transpirație abundentă;
- – dificultăți în a adormi sau treziri frecvente în timpul nopții;
- – iritabilitate, anxietate sau episoade de depresie;
- – cauzată de scăderea nivelului de estrogen, poate afecta intimitatea;
- – dorința sexuală poate să varieze semnificativ;
- – în special în zona abdominală, datorită modificărilor metabolice;
- – riscul osteoporozei crește odată cu scăderea estrogenului.
Este important să recunoaștem că unele simptome pot fi ușoare și trecătoare, în timp ce altele pot necesita intervenție medicală pentru a preveni complicații pe termen lung.
Analizele esențiale pentru confirmarea menopauzei
Diagnosticul clinic se bazează pe istoricul menstrual și pe prezența simptomelor, dar anumite teste de laborator pot oferi claritate, mai ales în cazurile de amenoree precoce sau când se suspectează alte afecțiuni.
- FSH (hormonul foliculostimulant) – niveluri crescute (peste 30 UI/L) sugerează scăderea funcției ovariene;
- E2 (estradiol) – valori scăzute confirmă deficitul estrogenic;
- AMH (hormon anti-Müllerian) – indicator al rezervelor ovariene, util în planificarea fertilității post-menopauză;
- Profil lipidic – colesterol total, LDL și HDL pentru evaluarea riscului cardiovascular;
- Densitatea minerală osoasă (DXA) – recomandată la 50 de ani pentru depistarea precoce a osteoporozei.
Interpretarea acestor analize trebuie să fie realizată de un medic specialist, care va corela rezultatele cu contextul clinic al fiecărei paciente.
Terapia hormonală (TH) – când și cum se administrează?
Terapia hormonală rămâne standardul de aur pentru ameliorarea bufeurilor, uscăciunii vaginale și protecția osoasă. În 2025, ghidurile europene recomandă o abordare personalizată:
- TH combinată (estrogen + progestativ) – indicată femeilor cu uter intact, pentru a preveni hiperplazia endometrială;
- Estrogen singur (TH fără progestativ) – rezervat femeilor care au suferit hysterectomie;
- Dosis minimă și cea mai scurtă durată posibilă – pentru a reduce riscul de evenimente adverse.
Studiile recente evidențiază că utilizarea TH la doze mici, pe perioade limitate (3-5 ani), nu crește semnificativ riscul de cancer de sân la femeile fără factori de risc majori. Totuși, este esențial să se monitorizeze periodic tensiunea arterială, profilul lipidic și densitatea osoasă.
Opțiuni non-hormonale și tratamente moderne
Pentru femeile care nu pot sau nu doresc să utilizeze TH, există alternative eficiente:
- Tibolone – un progestin sintetic cu acțiune estrogenică moderată, util în reducerea bufeurilor și menținerea densității osoase;
- SERM (modulator selectiv al receptorilor de estrogen) – cum ar fi raloxifena, care oferă protecție osoasă fără a stimula țesutul uterin;
- Inhibitori ai recaptării serotoninei (SSRI) – paroxetina și venlafaxina pot diminua frecvența și intensitatea bufeurilor;
- Suplimente naturale – extractul de trifoi roșu, isoflavone din soia și vitamina E au demonstrat beneficii moderate în studii clinice.
În plus, terapiile locale cu estrogen vaginal (creme, tablete sau inele) pot ameliora uscăciunea și disconfortul sexual fără a afecta sistemic nivelurile hormonale.
Stil de viață: alimentație și exerciții pentru o menopauză echilibrată
Un regim alimentar bogat în calciu (lactate, legume cu frunze verzi), vitamina D (expunere la soare moderată sau suplimente) și fitoestrogeni poate susține sănătatea osoasă și reduce intensitatea bufeurilor. Recomandările practice includ:
- Consumul zilnic de 1.200-1.500 mg de calciu din surse alimentare sau suplimente;
- Vitamina D – 800-1.000 UI pe zi , în special în lunile de iarnă;
- Omega-3 (pește gras sau supliment) pentru susținerea sănătății cardiovasculare;
- Reducerea zahărului și a alimentelor procesate , care pot amplifica inflamația și fluctuațiile glicemice.
Activitatea fizică regulată – cel puțin 150 de minute pe săptămână de exerciții aerobice moderate (mers rapid, ciclism) și antrenamente de forță de două ori pe săptămână – contribuie la menținerea masei musculare, densității osoase și la reglarea somnului.
Când este momentul să consulți un specialist?
Dacă bufeurile devin severe, dacă apar sângerări uterine neobișnuite sau dacă există un istoric personal de tromboză, cancer de sân sau boli cardiovasculare, este imperativ să soliciți evaluarea unui medic ginecolog sau endocrinolog. De asemenea, monitorizarea anuală a densității osoase devine crucială pentru femeile cu factori de risc pentru osteoporoză.
Alegerea tratamentului potrivit este un proces colaborativ: medicul îți va oferi informațiile necesare, iar tu vei decide ce opțiune se potrivește cel mai bine stilului tău de viață și valorilor personale.
Prin adoptarea unei abordări informate și proactive, menopauza poate deveni nu doar o etapă de gestionat, ci o ocazie de a redescoperi puterea interioară și de a investi în sănătatea pe termen lung.
Informațiile prezentate au caracter general și informativ. Pentru recomandări personalizate se recomandă consultarea unui medic specialist.