Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cronice din România, dar și una dintre cele mai puțin înțelese de publicul larg. Dacă nu este depistată și tratată la timp, poate duce la complicații serioase precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau insuficiența renală. În acest ghid complet vei afla ce înseamnă hipertensiunea, cum poți să-ți monitorizezi tensiunea arterială și ce pași practici poți face pentru a-ți recâștiga echilibrul cardiovascular.
Ce este hipertensiunea arterială?
Definiție și valori normale
Hipertensiunea arterială reprezintă o creștere persistentă a presiunii sângelui în artere, depășind valorile considerate normale pentru un adult sănătos. Conform ghidurilor internaționale, tensiunea arterială optimă este sub 120/80 mmHg. O valoare sistolică (prima cifră) între 120‑129 mmHg și o valoare diastolică (a doua cifră) sub 80 mmHg este considerată prehipertensiune, în timp ce valori egale sau superioare 130/80 mmHg constituie hipertensiune.
Cauzele principale
Hipertensiunea poate fi clasificată în două categorii:
- Hipertensiune primară (esențială) – reprezintă aproximativ 90 % din cazuri și apare fără o cauză clar identificabilă. Factori genetici, stilul de viață sedentar și alimentația bogată în sare contribuie semnificativ.
- Hipertensiune secundară – este declanșată de alte afecțiuni medicale, cum ar fi boala renală cronică, hiperaldosteronismul, afecțiuni tiroidiene sau utilizarea anumitor medicamente (ex. contraceptive orale, antiinflamatoare nesteroidiene).
Semne și simptome – de ce nu trebuie să le ignori
În majoritatea cazurilor hipertensiunea este „tăcută”, adică nu prezintă simptome evidente până la apariția complicațiilor. Totuși, unele persoane pot experimenta:
- Durere de cap intensă, în special dimineața;
- Vedere încețoșată sau „puncte negre” în fața ochilor;
- Senzație de palpitații sau bătăi neregulate ale inimii;
- Dificultăți de respirație la efort moderat;
- Sângerări nazale recurente.
Dacă observi oricare dintre aceste semne, este esențial să îți verifici tensiunea arterială și să consulți un medic.
Diagnostic – cum se confirmă hipertensiunea
Diagnosticul se bazează pe măsurători repetate ale tensiunii arteriale în condiții diferite (în cabinet medical, acasă și/sau la farmacie). Pentru o evaluare corectă se recomandă:
- Măsurarea tensiunii în poziție șezândă, cu brațul sprijinit la nivelul inimii;
- Evitarea consumului de cafeină sau fumat cu cel puțin 30 de minute înainte de măsurare;
- Realizarea a cel puțin trei citiri pe parcursul a două săptămâni diferite.
În plus, medicul poate solicita analize de sânge (profil lipidic, glicemie), ecografie renală sau electrocardiogramă pentru a evalua eventualele leziuni organice asociate.
Tratament – ce opțiuni ai la dispoziție
Medicamente antihipertensive
În funcție de gradul de severitate și de comorbidități, se pot prescrie una sau mai multe clase de medicamente:
- Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) – reduc tensiunea prin dilatarea vaselor sanguine;
- Blocante ale receptorilor de angiotensină II (BRA) – alternative la IECA pentru pacienții cu efecte adverse;
- Beta-blocante – scad frecvența cardiacă și forța de contracție a inimii;
- Diuretice – ajută la eliminarea excesului de sare și apă din organism;
- Blocante ale canalelor de calciu – relaxează mușchii netezi ai vaselor sanguine.
Este important să nu întrerupi tratamentul fără acord medical, chiar dacă te simți bine – hipertensiunea este o boală cronică care necesită monitorizare continuă.
Modificări ale stilului de viață
Pe lângă medicație, schimbările simple în rutina zilnică pot avea un impact major:
- Reducerea aportului de sare – limitează consumul la sub 5 g pe zi (aproximativ o linguriță).
- Adoptarea unei diete echilibrate, cum ar fi dieta mediteraneană, bogată în legume, fructe, cereale integrale, pește și ulei de măsline.
- Menținerea greutății ideale – fiecare kilogram în plus poate crește tensiunea cu aproximativ 1 mmHg.
- Activitate fizică regulată – cel puțin 150 minute de exerciții moderate săptămânal (plimbări rapide, ciclism, înot).
- Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool – ambele substanțe cresc tensiunea arterială pe termen lung.
- Gestionarea stresului prin tehnici de respirație, meditație sau yoga.
Monitorizarea acasă – instrument esențial pentru controlUn tensiometru automat, validat clinic, poate deveni aliatul tău zilnic. Pentru rezultate precise:
- Măsoară tensiunea în aceeași oră dimineața și seara;
- Păstrează un jurnal electronic sau pe hârtie cu valorile și eventualele simptome;
- Adu jurnalul la controlul medical pentru a ajusta tratamentul dacă este nevoie.
Când să soliciți ajutor medical urgent
Dacă observi valori de peste 180/120 mmHg, însoțite de dureri toracice, dificultăți severe de respirație, confuzie sau slăbiciune la nivelul membrelor, sună imediat la serviciul de urgență. Aceste semne pot indica o criză hipertensivă, care necesită intervenție rapidă pentru a preveni leziuni organice permanente.
Perspective pe termen lung – cum să trăiești cu hipertensiunea
Gestionarea eficientă a hipertensiunii nu înseamnă doar scăderea numerelor pe aparat; înseamnă și adoptarea unui stil de viață care să susțină sănătatea cardiovasculară pe termen lung. Prin combinarea medicației adecvate cu obiceiuri sănătoase, majoritatea pacienților pot reduce riscul evenimentelor majore cu peste 30 %. În plus, monitorizarea regulată a tensiunii te ajută să devii conștient de propriul corp și să reacționezi prompt la orice modificare.
Așadar, nu lăsa hipertensiunea să-ți controleze viața. Învață să-ți cunoști valorile, să-ți construiești un plan personalizat alături de medic și să faci alegeri zilnice care să-ți susțină inima. Fiecare pas mic contează și poate transforma un risc ascuns într-o viață plină de vitalitate.
Informațiile prezentate au caracter general și informativ; pentru recomandări personalizate se recomandă consultarea medicului specialist.