Te-ai confruntat vreodată cu arsuri la stomac persistente, dureri abdominale inexplicabile sau pierdere în greutate fără motiv evident? În astfel de situații, gastroscopia devine un instrument esențial pentru medicii gastroenterologi, oferind o privire directă în interiorul esofagului, stomacului și duodenului, pentru a identifica cauzele problemelor și a ghida tratamentul potrivit.
Ce este gastroscopia și de ce este importantă?
Gastroscopia, cunoscută și sub denumirea de endoscopie digestivă superioară, este o procedură minim invazivă în care un tub subțire, flexibil, echipat cu o cameră video și o sursă de lumină, este introdus prin gura pacientului pentru a examina mucoasa tractului digestiv superior. Prin această tehnică, medicul poate observa în timp real starea mucoaselor, poate preleva probe pentru biopsie și chiar poate interveni terapeutic, de exemplu prin oprirea sângerărilor sau îndepărtarea polipilor.
Pregătirea gastroscopiei: pași esențiali pentru un rezultat optim
O pregătire corectă este cheia pentru o gastroscopie sigură și eficientă. Iată principalele recomandări pe care pacienții le primesc de obicei:
- Post alimentar: Este necesar să nu mănânci sau să bei nimic cu cel puțin 6 ore înainte de procedură. Acest interval permite golirea completă a stomacului, reducând riscul de regurgitare și asigurând o vizualizare clară a mucoaselor.
- Medicație: Anumite medicamente, cum ar fi antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sau anticoagulantele, pot fi suspendate temporar, conform indicațiilor medicului. Dacă urmezi tratament pentru diabet, este posibil să fie necesară ajustarea dozei de insulină sau a altor medicamente hipoglicemiante.
- Fumatul și alcoolul: Renunțarea la fumat cu câteva ore înainte și evitarea consumului de alcool în ziua procedurii contribuie la reducerea iritațiilor mucoaselor și la evitarea complicațiilor.
- Informarea medicului: Este important să comunici orice alergii, intervenții chirurgicale anterioare în zona gastro-intestinală și eventuale probleme cardiace sau respiratorii.
Procedura gastroscopiei: cum decurge în realitate?
În ziua programării, pacientul este condus în sala de endoscopie, unde personalul medical îl întâmpină și îi explică pașii următori. În funcție de politica fiecărui centru, se poate administra o sedare ușoară (de obicei printr-un sedativ oral sau intravenos) pentru a reduce disconfortul și anxietatea. Sedarea nu aduce somn profund, așa că pacientul rămâne conștient și poate răspunde la indicațiile medicului.
Odată ce pacientul este așezat, endoscopul este introdus cu grijă prin cavitatea bucală, trecând pe lângă faringe și esofag, până la stomac. Camera video transmite imagini în timp real pe un monitor, permițând specialistului să examineze fiecare segment al tractului superior. În cazul în care se observă leziuni suspecte – ulcer, eritem, erosii, tumori sau inflamații – medicul poate preleva mostre de țesut pentru biopsie, care vor fi analizate în laborator pentru a confirma sau infirma prezența unor afecțiuni precum gastrita, boala ulcerativă, refluxul gastroesofagian sau chiar cancerul gastric.
În plus, gastroscopia permite intervenții terapeutice: dilatarea stricturilor esofagiene, controlul sângerărilor prin aplicarea de clame sau injectarea de substanțe hemostatice, și îndepărtarea polipilor pre-canceroși. Procedura durează în general între 15 și 30 de minute, iar recuperarea post-sedare este scurtă – pacienții pot fi monitorizați timp de 30‑60 de minute înainte de a fi eliberați.
Afecțiuni diagnosticate prin gastroscopie: ce poate revela această investigație?
Gastroscopia este un instrument versatil, capabil să identifice o gamă largă de patologii. Printre cele mai frecvente afecțiuni diagnosticate se numără:
- Refluxul gastroesofagian (RGE) și esofagita de reflux: Inflamația mucoasei esofagului cauzată de acidul gastric, vizibilă sub forma eritemului sau ulcerelor.
- Gastrita: Inflamația mucoasei stomacului, care poate fi acută (de obicei asociată cu infecția cu Helicobacter pylori sau consumul de AINS) sau cronică.
- Ulcerul gastric și duodenal: Leziuni profunde în peretele stomacului sau duodenului, care pot fi cauzate de acid, medicamente sau infecții.
- Polipi gastrici: Formațiuni benigne, dar cu potențial de transformare malignă, care pot fi îndepărtate în timpul endoscopiei.
- Cancer gastric și esofagian: Leziuni suspecte care necesită biopsie pentru confirmare histologică.
- Stenoze esofagiene: Îngustări ale esofagului, adesea rezultate din boala refluxului cronic sau din radioterapia pentru cancer.
- Infecții parazitare sau fungice: Deși rare, pot fi vizualizate și confirmate prin mostre de țesut.
În plus, gastroscopia poate evalua starea mucoaselor în contextul bolilor sistemice, cum ar fi boala celiacă, prin identificarea modificărilor caracteristice ale duodenului.
Ce urmează după gastroscopie?
După procedură, pacientul este sfătuit să evite consumul de alimente solide timp de câteva ore, în funcție de tipul de sedare utilizat. În cazul în care s-au prelevat biopsii, rezultatele sunt disponibile în 5‑7 zile și vor fi comunicate de medicul gastroenterolog, care va discuta eventualele planuri de tratament. Dacă s-a intervenit terapeutic, se pot oferi indicații specifice privind dieta, administrarea de medicamente (inhibitori de pompă de protoni, antiacide) și monitorizarea simptomelor.
Este esențial ca pacienții să respecte recomandările post-procedurale și să raporteze orice durere intensă, sângerare sau dificultăți de înghițire, pentru a preveni complicațiile rare, cum ar fi perforația sau infecția.
În final, gastroscopia reprezintă un pas decisiv în descoperirea și tratarea problemelor gastrointestinale, oferind nu doar claritate diagnostică, ci și oportunitatea intervenției timpurii. Dacă te confrunți cu simptome digestive persistente, nu amâna consultul – o evaluare endoscopică poate fi cheia pentru a-ți recâștiga confortul și sănătatea.
Informațiile prezentate au caracter general și informativ. Pentru recomandări personalizate, este indicat să consulți un medic specialist.