Fibrilația atrială (FA) este cea mai frecventă aritmie clinică și, deși adesea trece neobservată, poate avea consecințe grave asupra sănătății cardiovasculare. Dacă te confrunți cu palpitații, oboseală inexplicabilă sau dificultăți de respirație, este esențial să înțelegi cum se manifestă această afecțiune, ce factori o declanșează și care sunt opțiunile terapeutice moderne care pot transforma calitatea vieții tale.
Ce este fibrilația atrială?
Fibrilația atrială reprezintă o activitate electrică haotică în atrii, care împiedică contracția coordonată a acestora. În loc să bată sincronizat, atrii „tremură” rapid, generând un ritm cardiac neregulat și, de cele mai multe ori, accelerat. Acest fenomen poate afecta fluxul sanguin, favorizând formarea cheagurilor în atriul stâng, cu risc crescut de accident vascular cerebral (AVC).
Principalele cauze ale fibrilației atriale
Deși uneori FA apare fără un motiv evident, majoritatea cazurilor pot fi atribuite unor factori de risc bine definiți:
- Hipertensiunea arterială – presiunea crescută asupra inimii determină remodelarea structurală a atriilor.
- Boala coronariană – scăderea fluxului sanguin către mușchiul cardiac poate declanșa aritmii.
- Insuficiența cardiacă – dilatarea și slăbirea inimii favorizează dezvoltarea FA.
- Diabetul zaharat – contribuie la inflamație și la modificări ale țesutului cardiac.
- Obezitatea și sindromul metabolic – creșterea masei corporale și a inflamației sistemice afectează electricitatea inimii.
- Consumul excesiv de alcool și fumatul – ambele substanțe pot irita sistemul cardiac și pot precipita apariția aritmiei.
- Factori genetici – antecedentele familiale de FA cresc predispoziția individuală.
Identificarea și gestionarea acestor cauze reprezintă primul pas în prevenirea progresiei aritmiei.
Manifestări clinice – cum recunoaștem fibrilația atrială
Fibrilația atrială poate fi paroxistică (episodică), persistentă sau permanentă. Simptomele variază în funcție de durata și de frecvența bătăilor inimii:
- Palpitații – senzație de „bătăi neregulate” sau „zbor de fluturi” în piept.
- Oboseală și slăbiciune – inima nu pompează eficient, reducând aportul de oxigen la nivelul țesuturilor.
- Dispnee – dificultăți de respirație, în special la efort moderat.
- Dizzy și amețeli – scăderea fluxului sanguin cerebral poate provoca senzație de învârtire.
- Durere toracică – rar, dar posibilă în cazurile în care FA este asociată cu boală coronariană.
În unele cazuri, FA poate fi complet asimptomatică și descoperită întâmplător în timpul unui examen de rutină, prin electrocardiogramă (ECG) sau monitorizare Holter.
Abordarea modernă a tratamentului
Strategiile terapeutice pentru fibrilația atrială s-au diversificat semnificativ în ultimii ani, punând accent pe personalizarea tratamentului în funcție de profilul pacientului.
Controlul ritmului și al frecvenței
Două direcții principale se urmăresc: restaurarea ritmului sinusal (cardioversie electrică sau farmacologică) sau controlul frecvenței ventriculare prin medicamente antiaritmice (beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu). Cardioversia este indicată în special în FA paroxistică, când pacientul prezintă simptome severe și nu există contraindicații.
Anticoagulantele și prevenirea accidentului vascular cerebral
Riscul de AVC în FA este evaluat prin scorul CHA₂DS₂‑VASc. Pentru pacienții cu un scor ≥2, ghidurile recomandă anticoagularea pe termen lung. În 2025, noile anticoagulante orale directe (NOAC) – dabigatran, rivaroxaban, apixaban și edoxaban – oferă un profil de siguranță superior față de warfarina, fără necesitatea monitorizării constante a INR-ului.
Proceduri intervenționale: ablație cateterică și alte opțiuni
Ablația prin cateter este considerată tratamentul de alegere pentru FA recurentă sau persistentă, atunci când terapia medicamentosă nu aduce rezultate satisfăcătoare. Tehnologia de ultimă generație, cum ar fi ablația cu radiofrecvență de înaltă putere și crioterapia, permite izolarea eficientă a venei pulmonare, reducând rata de recidivă. Procedura este efectuată sub sedare și are un timp de recuperare rapid, permițând pacienților să revină la activitățile zilnice în câteva săptămâni.
Stil de viață și măsuri preventive
Pe lângă tratamentul medicamentos și intervențional, adoptarea unui stil de viață sănătos contribuie semnificativ la controlul fibrilației atriale:
- Activitate fizică regulată – 150 de minute de exerciții moderate pe săptămână îmbunătățește funcția cardiacă și reduce inflamația.
- Alimentație echilibrată – dieta mediteraneană, bogată în legume, fructe, pește și grăsimi mononesaturate, susține sănătatea vasculară.
- Controlul greutății corporale – scăderea cu 5‑10% a greutății poate diminua frecvența episoadelor de FA.
- Renunțarea la alcool și tutun – reducerea consumului de alcool sub 2 unități pe săptămână și oprirea fumatului diminuează riscul de recurență.
- Gestionarea stresului – tehnicile de relaxare, yoga sau meditația pot avea un impact pozitiv asupra ritmului cardiac.
Integrarea acestor schimbări în rutina zilnică nu doar că sprijină tratamentul medical, ci și consolidează starea generală de bine.
Fibrilația atrială nu trebuie să fie un obstacol în calea unei vieți active și împlinite. Prin cunoașterea cauzelor, recunoașterea semnelor și accesarea celor mai noi opțiuni terapeutice, poți prelua controlul asupra sănătății tale cardiace și poți preveni complicațiile serioase. Nu lăsa aritmia să îți dicteze ritmul vieții – informează-te, discută cu medicul tău și începe pașii spre o inimă mai sănătoasă chiar astăzi.
Informațiile prezentate au caracter general și informativ. Pentru un plan de tratament personalizat, este recomandată consultarea unui medic specialist în cardiologie.