Febra tifoidă – cauze, diagnostic și tratament

Febra tifoidă rămâne una dintre cele mai frecvente infecții bacteriene din zonele cu igienă precară și consum de apă sau alimente contaminate, iar în 2025 se înregistrează un număr semnificativ de cazuri în România, în special în rândul călătorilor și al persoanelor din comunități vulnerabile. Simptomele inițiale pot părea nespecifice – durere de cap, febră moderată și stare de rău – însă evoluția rapidă spre complicații severe impune recunoașterea timpurie și tratamentul corect. Află care sunt cauzele principale, cum se confirmă diagnosticul și ce opțiuni terapeutice moderne sunt disponibile în 2025.

Cauzele febrei tifoidă

Agentul patogen al febrei tifoidă este Salmonella enterica serovar Typhi, o bacterie gram‑negativă transmisă prin ingestia de alimente sau apă contaminate cu materii fecale infectate. Principalele surse includ:

Factori de risc

În România, principalele căi de transmitere sunt:

  • Consumul de apă nefiltrată sau neclorurată din surse publice defecte.
  • Alimente preparate în condiții igienice slabe, în special salate, fructe crude și produse lactate nepasteurizate.
  • Contactul cu persoane infectate care nu respectă regulile de igienă personală.
  • Participarea la călătorii în țări cu incidență ridicată a tifoidului și revenirea fără măsuri preventive.

Deși majoritatea cazurilor apar în contextul sărăciei și al infrastructurii deficitare, există și focare sporadice în mediul urban, asociate cu manipularea necorespunzătoare a alimentelor la nivel casnic sau în restaurante.

Diagnosticul febrei tifoidă

Diagnosticul corect se bazează pe combinarea semnelor clinice cu teste de laborator specifice. În 2025, medicii români au la dispoziție metode rapide și precise, care reduc timpul de confirmare de la săptămâni la câteva ore.

Teste de laborator recomandate

Principalele tehnici includ:

  • Hemocultura – recoltarea sângelui pentru izolarea bacteriei este standardul de aur; rezultatele apar de obicei în 24‑48 de ore.
  • Testul Widal – serologic, utilizat ca suport, dar cu sensibilitate scăzută în fazele incipiente.
  • PCR (reacție de polimerizare în lanț) – detectează ADN‑ul Salmonella Typhi în probe de sânge sau fecale, oferind un diagnostic în câteva ore cu o precizie de peste 95%.
  • Teste rapide de antigen – disponibile în farmacii pentru screening, dar confirmarea se face prin hemocultură sau PCR.

Este esențial ca medicul să solicite hemocultura înainte de începerea terapiei antibiotice, pentru a evita rezultate fals negative și a permite testarea rezistenței bacteriei la medicamente.

Tratamentul febrei tifoidă în 2025

Abordarea terapeutică se concentrează pe eradicarea bacteriei și prevenirea complicațiilor. În ultimii ani, rezistența la antibiotice a devenit o provocare majoră, motiv pentru care ghidurile locale recomandă un regim adaptat la profilul de rezistență al izolaților românești.

Antibiotice de primă linie

Conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), regimul standard include:

  • Ceftriaxonă 2 g administrată intravenos o dată pe zi, timp de 10‑14 zile – eficientă împotriva tulpinilor rezistente la ciprofloxacină.
  • Azitromicină 1 g pe cale orală în prima doză, urmată de 500 mg zilnic pentru încă 6‑7 zile – opțiune pentru pacienții cu alergii la peniciline sau cefalosporine.
  • Ciprofloxacină 500 mg oral de două ori pe zi pentru 10‑14 zile – utilizată doar dacă testele indică sensibilitate, datorită riscului crescut de rezistență.

În cazurile severe, se poate combina ceftriaxona cu azitromicina pentru a asigura o acoperire largă și a reduce durata spitalizării.

Măsuri de susținere

Pe lângă antibiotice, pacientului i se recomandă:

  • Rehidratare adecvată – soluții orale de rehidratare (SORS) sau perfuzii intravenoase în cazurile de deshidratare severă.
  • Suplimentarea cu fier și vitamine B (în special B12 și acid folic) pentru a corecta anemia asociată.
  • Odihnă și monitorizarea temperaturii zilnice pentru a evalua răspunsul la tratament.

După finalizarea terapiei antibiotice, este indicat un control clinic și eventual o hemocultură repet a confirma sterilizarea sângelui.

Prevenirea rămâne cea mai eficientă armă împotriva febrei tifoidă: consumul exclusiv de apă filtrată sau îmbuteliată, spălarea temeinică a fructelor și legumelor și respectarea normelor de igienă în manipularea alimentelor pot reduce dramatic riscul de infecție.

Acest articol are rol strict informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru diagnostic precis și tratament personalizat, te rugăm să te adresezi medicului curant.

Madalina A.
Madalina A.https://medicnews.ro
Scriu despre sănătate, prevenție și echilibru în viața de zi cu zi. O parte dintre articolele mele sunt realizate cu ajutorul inteligenței artificiale și revizuite de redacția MedicNews.ro.

Categorii

Articole similare