Endometrioza este una dintre cele mai comune afecţiuni ginecologice, însă adesea rămâne neidentificată sau confundată cu alte probleme menstruale. Dacă nu este diagnosticată la timp, poate avea un impact semnificativ asupra calităţii vieţii, provocând dureri cronice, infertilitate și tulburări emoționale. În acest articol îţi explicăm care sunt simptomele frecvente ale endometriozei, cum se stabileşte diagnosticul și ce opţiuni de tratament există în 2025, pentru a te ajuta să iei decizii informate și să îţi redobândeşti bunăstarea.
Ce este endometrioza?
Endometrioza este o afecţiune în care țesutul similar cu mucoasa uterului (endometru) se dezvoltă în afara cavităţii uterine, pe organe din pelvis – ovare, trompe uterine, peritoneu sau, în cazuri rare, pe vezica urinară și intestin. Acest țesut răspunde la ciclul menstrual: se îngroașă, se rupe și sângerează, dar, spre deosebire de mucoasa uterină, nu are unde să fie eliminat. Sângele și inflamaţia rezultată pot provoca aderenţe (bandaje de țesut) și noduli dureroși.
Simptome frecvente ale endometriozei
Manifestările clinice variază de la uşoare la severe și pot apărea chiar şi în absenţa durerii evidente. Iată cele mai întâlnite semne pe care ar trebui să le recunoşti:
- Dureri menstruale intense (dismenoree) – durerea începe cu câteva zile înainte de menstruație și poate persista pe tot parcursul ciclului.
- Dureri pelvine cronice – senzație de presiune sau arsură în zona inferioară a abdomenului, adesea descrisă ca „durere de spasm”.
- Dureri în timpul actului sexual (dispareunie) – disconfort sau durere profundă în timpul penetrării.
- Dureri la urinare sau defecație – în special în perioada menstruației, pot apărea dureri la golirea vezicii sau a intestinului.
- Infertilitate – aproximativ 30‑40% dintre femeile cu endometrioză întâmpină dificultăţi în a rămâne însărcinate.
- Sângerări intermenstruale – sângerări uşoare între cicluri, uneori în urma actului sexual.
- Oboseală și stare de rău general – inflamaţia cronică poate genera senzație de epuizare și tulburări de somn.
Este important să reţii că prezenţa unuia sau a mai multor dintre aceste simptome nu confirmă automat endometrioza, însă ele constituie un semnal de alarmă pentru a solicita evaluarea unui medic ginecolog.
Diagnostic – cum se confirmă endometrioza?
Diagnosticul se bazează pe combinaţia dintre istoricul clinic, examenul fizic şi investigaţiile imagistice. Iată paşii tipici:
- Istoricul medical – medicul va discuta detaliat despre durere, ciclul menstrual, fertilitate și alte simptome asociate.
- Examenul pelvin – prin palpare se pot detecta noduli sau aderenţe în zona pelviană.
- Ecografia transvaginală – permite vizualizarea chisturilor ovariene (endometriom) și a unor leziuni superficiale.
- RMN cu contrast (rezonanță magnetică nucleară) – oferă imagini detaliate ale țesuturilor moi și poate identifica leziuni adânci.
- Laparoscopia – procedură chirurgicală minim invazivă în care se inspectează direct cavitatea pelviană și se pot recolta probe pentru biopsie. Este considerată „standardul de aur” pentru confirmarea diagnosticului.
În 2025, tehnologia de imagistică a avansat, iar RMN-ul cu protocol specific pentru endometrioză este din ce în ce mai utilizat pentru a evita intervențiile chirurgicale inutile.
Opţiuni de tratament pentru endometrioză
Abordarea terapeutică este personalizată, în funcţie de severitatea simptomelor, dorinţa de sarcină și localizarea leziunilor. Tratamentul poate fi împărţit în trei mari categorii:
1. Tratament medicamentos
Scopul principal este reducerea inflamaţiei și a proliferării țesutului ectopic. Cele mai frecvent prescrise medicamente includ:
- Contraceptivele hormonale combinate (pilule, plasturi, inele) – reglează ciclul menstrual și reduc fluxul de sânge către leziuni.
- Progestine (medroxiprogesteronă, dienogest) – inhibă creşterea endometrială și pot ameliora durerea.
- Agonişti ai hormonului luteinizant (GnRH) – induc o „menopauză artificială” temporară, reducând nivelul estrogenului, principalul factor de creştere a endometriozei.
- Inhibitori de aromatază – scad producţia de estrogen la nivel periferic, utili în special la femeile aflate în postmenopauză.
- Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) – pentru controlul durerii acute, dar nu influenţează progresia bolii.
Este esenţial să discuţi cu medicul despre efectele secundare posibile, cum ar fi scăderea densităţii osoase la terapia cu GnRH, și să monitorizezi periodic sănătatea generală.
2. Tratament chirurgical
Intervenţia este indicată în cazurile de durere severă, aderenţe extensive sau infertilitate neexplicată. Principalele tehnici sunt:
- Laparoscopia conservatoare – îndepărtarea leziunilor și aderenţelor fără a afecta uterul sau ovarele, păstrând fertilitatea.
- Laparotomia radicală – în situaţii avansate, poate include histerectomia (îndepărtarea uterului) și/sau ooforectomia (îndepărtarea ovarelor), de obicei în combinație cu terapie hormonală post‑operatorie.
Recidiva este posibilă, motiv pentru care mulţi specialişti recomandă combinarea chirurgiei cu tratament hormonal post‑operator pentru a reduce riscul de reapariție.
3. Abordări complementare și stil de viață
Deși nu înlocuiesc terapia medicală, anumite măsuri pot ameliora simptomele și pot susține sănătatea generală:
- Dietă antiinflamatoare – consumă alimente bogate în omega‑3 (somon, semințe de in), legume cu frunze verzi, fructe de pădure și evită alimentele procesate, zahărul rafinat și grăsimile trans.
- Activitate fizică regulată – exerciţiile aerobice moderate (mers rapid, înot, ciclism) pot reduce nivelul de estrogen și inflamaţia.
- Gestionarea stresului – tehnici de relaxare, yoga, meditație și terapia cognitiv‑comportamentală pot diminua percepţia durerii.
- Suplimente – vitamina D și magneziul pot avea efecte benefice asupra durerii pelvine, dar trebuie luate sub supraveghere medicală.
Întrebări frecvente despre endometrioză
Este endometrioza ereditară? Există o predispoziție genetică; femeile cu rude de grad 1 (mamă, soră) cu endometrioză au un risc crescut.
Pot rămâne însărcinate fără tratament? Unele femei concep natural, însă rata de fertilitate scade în funcție de severitatea bolii. Consultarea unui specialist în reproducere este recomandată.
Cât durează tratamentul? Durata variază; terapia hormonală poate fi administrată pe perioade de 6‑12 luni, iar monitorizarea este continuă pentru a ajusta planul.
Concluzie și pași practici
Recunoașterea timpurie a simptomelor endometriozei și accesul la un diagnostic corect pot preveni complicațiile pe termen lung și pot îmbunătăți calitatea vieții. Dacă te confrunţi cu dureri menstruale neobișnuit de intense, dispareunie sau dificultăţi de fertilitate, programează o consultație ginecologică. O combinație de terapie medicamentosă, intervenție chirurgicală când este necesar și schimbări în stilul de viață reprezintă cel mai eficient plan de tratament endometrioză în 2025.
Prin informare și colaborare cu specialiștii, poţi transforma o provocare medicală într‑o oportunitate de a-ţi recâştiga sănătatea și bucuria de a trăi fără durere.
Informațiile prezentate au caracter general și nu înlocuiesc consultul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de un medic specialist. Pentru sfaturi personalizate, adresează-te întotdeauna unui profesionist din domeniul sănătății.