Durerile articulare sunt una dintre cele mai frecvente motive pentru care oamenii vizitează medicul, însă nu toate durerile necesită o intervenție de specialitate. Identificarea momentului potrivit pentru a merge la reumatolog poate preveni complicații serioase și poate îmbunătăți calitatea vieții. În acest articol vei afla care sunt semnele de alarmă, ce investigații se fac în cabinetul reumatologului și ce pași practici poți urma pentru a-ți proteja articulațiile.
Ce înseamnă durerea articulară?
Durerile articulare reprezintă senzații de disconfort, durere sau rigiditate la nivelul articulațiilor (locurile unde două oase se întâlnesc). Acestea pot fi acute – apar brusc și dispar în câteva zile – sau cronice – persistă luni sau ani și pot evolua în afecțiuni debilitante. În funcție de cauză, durerea poate fi localizată (un singur joint) sau difuză (mai multe articulații).
Cauze comune ale durerilor articulare
În majoritatea cazurilor, durerea articulară are o cauză benignă, cum ar fi:
- Leziuni traumatice (entorse, luxații, fracturi).
- Suprasolicitarea mecanică (activități repetitive, sport intens).
- Artrita degenerativă (osteoartrita), legată de îmbătrânire și uzura cartilajului.
- Infecții articulare (artrită septică) – rare, dar cu risc ridicat.
- Boli autoimune (artrita reumatoidă, spondilita anchilozantă, lupus eritematos sistemic).
- Depozite cristalline (guta, pseudoguta).
În timp ce unele dintre aceste afecțiuni pot fi gestionate prin repaus și antiinflamatoare, altele necesită intervenție specializată pentru a preveni deteriorarea ireversibilă a articulațiilor.
Semne de alarmă: când să consulți un reumatolog?
Nu toate durerile articulare justifică o programare la reumatolog, însă anumite semne indică necesitatea unei evaluări aprofundate. Dacă observi oricare dintre următoarele, programează o consultație cât mai curând:
- Durere persistentă – care durează mai mult de 6 săptămâni fără ameliorare.
- Răspuns slab la tratamentele obișnuite (antiinflamatoare, repaus).
- Răspândirea durerii la mai multe articulații, în special în mod simetric (ex.: ambele încheieturi, ambele genunchi).
- Răspuns inflamator – umflare, roșeață, căldură locală și rigiditate dimineața care durează >30 de minute.
- Oboseală sistemică, febră, scădere în greutate neintenționată sau erupții cutanate.
- Probleme de mobilitate care afectează activitățile zilnice (ex.: dificultăți la urcat scări, la îmbrăcarea încălțămintei).
- Istoric familial de boli autoimune sau artrită.
Ce investigații face reumatologul?
În timpul primei vizite, reumatologul va realiza o anamneză detaliată și un examen clinic. Pentru a confirma diagnosticul, se pot solicita următoarele teste:
- Analize de sânge – VSH (viteza de sedimentare a hematiilor), CRP (proteina C-reactivă) pentru inflamație, factori reumatologici (factorul reumatoid, anticorpi anti-CCP), anticorpi anti-nucleari (ANA) și nivelul acidului uric.
- Imagistică – radiografie simplă pentru a evalua eroziuni osoase, ecografie articulară pentru detectarea sinovitei (inflamație a membranelor sinoviale) și RMN (rezonanță magnetică) în cazuri complexe.
- Proceduri invasive – puncție articulară pentru analiza lichidului sinovial în cazuri de suspiciune de infecție sau goută.
Rezultatele acestor investigații permit reumatologului să diferențieze între artrita reumatoidă, osteoartrita, guta și alte afecțiuni, stabilind astfel planul de tratament adecvat.
Ce să aștepți la prima consultație la reumatolog
În timpul primei întâlniri, specialistul va:
- Colecta informații despre debutul și evoluția durerii, factorii declanșatori și istoricul medical personal și familial.
- Examina articulațiile afectate – căutând semne de inflamație, deformări sau limitări de mișcare.
- Propune un plan de investigații (analize, imagistică) și, în funcție de suspiciune, poate începe un tratament simptomatic (antiinflamatoare nesteroidiene, analgezice).
- Discuta opțiunile de tratament pe termen lung, inclusiv medicamente modificatoare de boală (DMARD – Disease Modifying Anti‑Rheumatic Drugs) în cazul artritei reumatoide.
- Stabili un program de monitorizare periodică pentru a evalua răspunsul la terapie și a ajusta dozele.
Strategii de prevenție și stil de viață pentru sănătatea articulațiilor
Indiferent de diagnosticul final, adoptarea unor obiceiuri sănătoase poate reduce riscul de apariție sau agravare a durerilor articulare:
- Menținerea greutății optime – excesul de greutate crește presiunea asupra articulațiilor, în special genunchii și șoldurile.
- Activitate fizică regulată – exerciții de întărire a mușchilor (ex.: Pilates, înot, mers pe bicicletă) și întinderi pentru a menține mobilitatea articulară.
- Alimentație antiinflamatoare – consumă alimente bogate în omega‑3 (pește gras, semințe de in), legume cu frunze verzi și fructe de pădure, reducând alimentele procesate și zahărul.
- Hidratare adecvată – apa contribuie la lubrifierea articulațiilor și la sănătatea cartilajului.
- Evita expunerea la factori de risc – fumatul și consumul excesiv de alcool pot agrava inflamația.
- Gestionarea stresului – tehnici de relaxare (meditație, yoga) pot diminua percepția durerii și răspunsul inflamator.
Întrebări frecvente despre durerea articulară și reumatologia
Pot să mă auto‑diagnostichez?
Auto‑diagnosticul este riscant. Durerile articulare pot avea cauze variate, iar un diagnostic greșit poate duce la tratamente inadecvate. Consultarea unui reumatolog asigură o evaluare corectă și un plan de tratament personalizat.
Cât durează să se vadă îmbunătățiri după începerea tratamentului?
Răspunsul depinde de boală și de tipul de medicament. În cazul artritei reumatoide, DMARD‑urile pot necesita 6‑12 săptămâni pentru a reduce inflamația semnificativ. Anti‑inflamatoarele pot oferi alinare rapidă, în câteva zile.
Este sigur să folosesc suplimente alimentare?
Suplimentele cu glucozamină, condroitină sau omega‑3 pot susține sănătatea articulațiilor, dar nu înlocuiesc tratamentul prescris. Discută întotdeauna cu medicul înainte de a începe orice supliment.
Ce se întâmplă dacă nu merg la reumatolog?
Neintervenția poate duce la progresia bolii, deformări articulare permanente și scăderea calității vieții. În bolile autoimune, tratamentul precoce este esențial pentru a preveni distrugerea ireversibilă a țesuturilor.
Prin recunoașterea semnelor de alarmă și printr-o abordare proactivă, poți controla durerea articulară și poți menține mobilitatea pe termen lung. Nu lăsa durerea să devină un obstacol în calea activităților tale preferate – consultă un reumatolog la primul semn de îngrijorare și investește în sănătatea articulațiilor tale.
Informațiile prezentate au caracter general și nu înlocuiesc consultul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de un medic specialist. Pentru sfaturi personalizate, adresează-te întotdeauna unui profesionist din domeniul sănătății.