Colesterolul bun vs. colesterolul rău – cum menții echilibrul pentru o inimă sănătoasă

Ai observat recent că la analizele de sânge ai valori diferite pentru colesterolul „bun” și „rău” și te întrebi ce înseamnă cu adevărat aceste rezultate? Înțelegerea diferenței dintre HDL și LDL nu este doar o chestiune de termeni medicali – este cheia pentru a-ți proteja inima pe termen lung și pentru a adopta obiceiuri care să mențină echilibrul colesterolului în limite sănătoase.

Ce reprezintă colesterolul bun și colesterolul rău?

Colesterolul este o substanță grasă (lipidă) esențială pentru funcționarea organismului: contribuie la formarea membranelor celulare, la producerea hormonilor și la sinteza vitaminei D. În sânge, colesterolul circulă legat de proteine, formând lipoproteine. HDL (lipoproteina cu densitate înaltă) este cunoscut sub denumirea de „colesterol bun”, deoarece preia excesul de colesterol din artere și îl transportă înapoi la ficat, unde este eliminat. Pe de altă parte, LDL (lipoproteina cu densitate scăzută) este denumit „colesterol rău”, deoarece poate depune colesterol pe peretele arterial, favorizând formarea plăcilor aterosclerotice.

De ce este crucial să menținem un echilibru între HDL și LDL?

Un nivel ridicat de LDL crește riscul de ateroscleroză, boala care îngustează arterele și poate duce la infarct miocardic sau accident vascular cerebral. În schimb, un nivel crescut de HDL are un efect protector, reducând acumularea de placă și sprijinind refacerea pereților arteriali. Studiile epidemiologice arată că persoanele cu un raport LDL/HDL sub 3 au un risc semnificativ mai scăzut de evenimente cardiovasculare comparativ cu cei cu un raport peste 5. Astfel, nu este suficient să urmărești doar valoarea totală a colesterolului, ci și distribuția dintre „bun” și „rău”.

Factori care influențează nivelurile de colesterol

Mai mulți factori pot modifica echilibrul colesterolului:

  • Genetica – unele persoane au predispoziție la niveluri ridicate de LDL din cauza mutațiilor genice (hipercolesterolemie familială).
  • Alimentația – consumul excesiv de grăsimi saturate și trans crește LDL, în timp ce fibrele solubile și grăsimile mononesaturate pot ridica HDL.
  • Activitatea fizică – exercițiile aerobice regulate stimulează producția de HDL și contribuie la scăderea LDL.
  • Greutatea corporală – obezitatea, în special depunerile de grăsime abdominală, sunt asociate cu niveluri crescute de LDL și scăzute de HDL.
  • Fumatul și consumul de alcool – fumatul reduce HDL, iar consumul moderat de alcool poate crește temporar HDL, dar excesul este dăunător.

Alimentație pentru creșterea colesterolului bun și scăderea celui rău

Adoptarea unor obiceiuri alimentare inteligente poate transforma profilul lipidic în câteva săptămâni:

  • Grăsimi sănătoase – avocado, nuci, semințe (in, chia) și ulei de măsline extra-virgin furnizează acizi grași mononesaturați care susțin HDL.
  • Pește gras – somon, macrou, sardine, bogate în omega‑3, reduc trigliceridele și pot crește ușor HDL.
  • Fibre solubile – ovăz, orz, leguminoase și fructe cu coajă (mere, citrice) se leagă de colesterol în intestin și îl elimină, scăzând LDL.
  • Alimente cu steroli și stanoli – margarine fortificate, iaurturi speciale conțin compuși care blochează absorbția colesterolului în tractul digestiv.
  • Limitarea grăsimilor saturate și trans – redu consumul de carne roșie grasă, produse lactate integrale, prăjituri și fast‑food.

Stil de viață și suplimente care susțin echilibrul

Pe lângă alimentație, câteva schimbări de stil de viață pot amplifica efectele benefice:

  • Exerciții regulate – 150 de minute de activitate moderată (mers rapid, ciclism) sau 75 de minute de intensitate ridicată (alergare, înot) pe săptămână cresc HDL cu 5‑10%.
  • Gestionarea stresului – tehnici de respirație, yoga sau meditația pot reduce cortizolul, hormon care, în exces, poate crește LDL.
  • Somnul de calitate – 7‑8 ore pe noapte susțin metabolismul lipidic și mențin nivelurile hormonale echilibrate.
  • Suplimente – uleiul de pește, extractul de usturoi și niacina (vitamina B3) au demonstrat eficacitate în creșterea HDL, însă trebuie utilizate sub supraveghere medicală.

Cum să monitorizezi și să acționezi

Cel mai bun instrument pentru a controla colesterolul este monitorizarea periodică a profilului lipidic, recomandată de medicul de familie sau cardiolog la fiecare 4‑6 luni, în funcție de factorii de risc. Când primești rezultatele, acordă atenție raportului LDL/HDL și valorii trigliceridelor. Dacă LDL depășește 130 mg/dL sau HDL este sub 40 mg/dL la bărbați și sub 50 mg/dL la femei, este timpul să discuți un plan de intervenție personalizat. Nu uita să notezi evoluția în jurnalul de alimentație și activitate fizică – astfel vei vedea ce schimbări aduc cele mai mari beneficii.

Informațiile prezentate au caracter general și informativ. Pentru recomandări personalizate, este indicat să consulți un medic specialist sau un nutriționist.

Madalina A.
Madalina A.https://medicnews.ro
Scriu despre sănătate, prevenție și echilibru în viața de zi cu zi. O parte dintre articolele mele sunt realizate cu ajutorul inteligenței artificiale și revizuite de redacția MedicNews.ro.

Categorii

Articole similare