Cancerul în România reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea publică, iar cunoașterea tipurilor cele mai frecvente de cancer poate face diferența între diagnosticarea precoce și evoluția avansată a bolii. Statisticile recente arată că, în fiecare an, sute de mii de români sunt afectaţi, iar greșelile comune – cum ar fi ignorarea simptomelor ușoare sau amânarea consultului – pot reduce semnificativ șansele de vindecare. Informarea corectă și adoptarea unor măsuri preventive simple pot salva vieți.
Statistici generale privind cancerul în România
Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în 2023 au fost înregistrate peste 115.000 de noi cazuri de cancer în România, cu o rată de incidență de aproximativ 2.300 de cazuri la 100.000 de locuitori. Cancerul este a doua cauză principală de deces, după bolile cardiovasculare, reprezentând circa 30% din totalul mortalității. Dintre toate formele de cancer, cinci tipuri se disting prin frecvența ridicată și impactul semnificativ asupra populației.
Top 5 cele mai frecvente forme de cancer
1. Cancerul de sân
Este cel mai frecvent tip de cancer la femei, cu aproximativ 22.000 de cazuri noi anual. Riscul crește odată cu înaintarea în vârstă, iar factorii de risc includ:
- Istoricul familial de cancer de sân
- Expunerea prelungită la estrogen (ex. terapie hormonala)
- Obezitatea și consumul excesiv de alcool
Screening‑ul prin mamografie, recomandat la fiecare 2 ani pentru femeile cu vârsta între 50 și 69 de ani, permite depistarea leziunilor în stadii incipiente, când rata de supraviețuire depășește 80%.
2. Cancerul de prostată
Al doilea cel mai răspândit tip de cancer la bărbați, cu peste 13.000 de noi cazuri pe an. Deși majoritatea tumorilor sunt de evoluție lentă, unele pot fi agresive. Factorii de risc includ:
- Vârsta (peste 50 de ani)
- Antecedente familiale
- Dietă bogată în grăsimi animale
Testul PSA (antigen specific prostatic) și examenul rectal digital (ERD) sunt instrumente de screening utilizate de medicii urologi pentru a identifica pacienții care necesită investigații suplimentare.
3. Cancerul colorectal
Reprezintă al treilea tip de cancer în România, cu aproximativ 12.000 de cazuri noi anual. Simptomele timpurii pot fi subtile, de aceea este esențială conștientizarea:
- Schimbări ale obiceiurilor intestinale (diaree sau constipație prelungită)
- Sânge în scaun
- Durere abdominală fără cauză evidentă
Colonoscopia, recomandată la fiecare 10 ani pentru persoanele cu vârsta peste 50 de ani, este metoda de aur pentru depistarea și, în unele cazuri, îndepărtarea polipilor precanceroși.
4. Cancerul pulmonar
Este al patrulea cel mai frecvent tip de cancer și principalul cauzat de fumat. În România, se înregistrează circa 10.000 de cazuri noi anual, cu o rată de mortalitate ridicată datorită diagnosticului târziu. Factorii de risc includ:
- Fumatul activ și pasiv
- Expunerea la radon (gaz radioactiv natural)
- Poluanții atmosferici din mediul urban
Screening‑ul cu tomografie cu emisie de pozitroni (PET‑CT) este recomandat pentru fumători cu vârsta peste 55 de ani și un istoric de fumat de peste 30 de pachete‑an.
5. Cancerul de col uterin (cervical)
Acest tip de cancer afectează în principal femeile între 30 și 50 de ani. În 2023, au fost raportate aproximativ 5.500 de cazuri noi. Principalul factor de risc este infecția persistentă cu Human Papillomavirus (HPV). Metodele de prevenție includ:
- Vaccinarea anti‑HPV, disponibilă gratuit în programul național de imunizare pentru fete și băieți de la 11 ani
- Testarea HPV și citologia (Pap smear) la fiecare 3‑5 ani pentru femeile cu vârsta între 25‑64 de ani
Detectarea precoce prin screening reduce semnificativ mortalitatea, iar tratamentul chirurgical în stadiile incipiente are un prognostic favorabil.
Factori de risc și prevenție
- Fumatul – renunțarea la tutun scade riscul de cancer pulmonar, de gât, de vezică urinară și alte tipuri.
- Alimentația – consumul de fructe, legume, cereale integrale și limitarea cărnii procesate reduc riscul de cancer colorectal și gastric.
- Activitatea fizică – cel puțin 150 de minute de exercițiu moderat pe săptămână contribuie la menținerea greutății corporale și scade incidența mai multor tipuri de cancer.
- Protecția solară – utilizarea cremelor cu factor de protecție (SPF) și evitarea expunerii prelungite la soare previn cancerul de piele, inclusiv melanomul.
- Vaccinarea – vaccinurile anti‑HPV și anti‑hepatită B (pentru prevenirea cancerului hepatic) sunt esențiale în programul de imunizare națională.
Semne de alarmă și când să consulți medicul
- Modificări neexplicate ale dimensiunii, formei sau culorii unei alunițe (melanom)
- Sânge nejustificat în urină, scaun sau la nivelul vaginului
- Durere persistentă în zona abdomenului, spatelui sau pieptului
- Oboseală inexplicabilă, pierdere în greutate fără motiv
- Durere la înghițire, tuse persistentă sau schimbări ale vocii
Orice simptom persistent mai mult de două săptămâni merită evaluat de un medic specialist. Diagnosticarea timpurie este cheia pentru un tratament eficient și pentru creșterea șanselor de supraviețuire.
Opțiuni de tratament și importanța monitorizării
Strategiile terapeutice pentru cancer în România includ:
- Chirurgia – îndepărtarea tumorii și a țesutului înconjurător, utilizată în stadiile incipiente.
- Radioterapia – utilizarea radiațiilor pentru distrugerea celulelor canceroase, adesea combinată cu alte tratamente.
- Chemoterapia – administrarea de medicamente sistemice care vizează celulele canceroase în întregul corp.
- Imunoterapia – stimularea sistemului imunitar pentru a recunoaște și distruge celulele tumorale.
- Terapii țintite – medicamente care acționează asupra unor mutații genetice specifice ale tumorii.
Planul de tratament este personalizat în funcție de tipul de cancer, stadiul acestuia, vârsta și starea generală de sănătate a pacientului. Monitorizarea regulată prin analize, imagistică și consultații de follow‑up este esențială pentru a detecta recurențele în fază incipientă.
Stil de viață sănătos pentru reducerea riscului
- Menținerea greutății ideale – indicele de masă corporală (IMC) între 18,5‑24,9 reduce riscul de cancer de sân, colorectal și pancreatic.
- Renunțarea la fumat – sprijinul prin programe de consiliere și terapii de substituție nicotinică poate fi decisiv.
- Alimentație echilibrată – includerea de alimente bogate în antioxidanți (fructe de pădure, legume cu frunze verzi) și reducerea consumului de alcool.
- Activitate fizică regulată – mersul pe jos, ciclismul sau înotul contribuie la reglarea hormonilor și la scăderea inflamației cronice.
- Controlul stresului – tehnici de relaxare, meditație și somn adecvat pot susține sistemul imunitar.
Înțelegând care sunt cele mai frecvente forme de cancer în România și adoptând măsuri preventive concrete, poți să îți protejezi sănătatea și să reduci semnificativ riscul de a dezvolta aceste afecțiuni. Fiecare pas mic contează: de la un control medical anual la alegeri alimentare mai sănătoase, toate contribuie la un viitor mai sigur și mai luminos.
Informațiile prezentate au caracter general și nu înlocuiesc consultul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de un medic specialist. Pentru sfaturi personalizate, adresează-te întotdeauna unui profesionist din domeniul sănătății.