Problemele ORL (otorinolaringologice) afectează zilnic milioane de adulți, însă multe dintre ele pot fi prevenite sau gestionate eficient dacă sunt recunoscute la timp. De la congestia nazală persistentă la pierderea temporară a auzului, afecțiunile ORL pot compromite calitatea somnului, performanța la locul de muncă și bunăstarea generală. În acest articol îți prezentăm cele mai frecvente afecțiuni ORL la adulți, cu accent pe simptome, factori de risc, opțiuni de tratament și recomandări practice pentru a-ți proteja sănătatea urechii, nasului și gâtului.
1. Rinita alergică – „influența” care nu pleacă
Rinita alergică este inflamația mucoasei nazale declanșată de alergeni (praf, polen, acarieni, mucegai). Simptomele includ strănut, nas înfundat, secreții apoase și mâncărime la nivelul nasului și ochilor.
Factori de risc
- Istoric familial de alergii;
- Expunerea constantă la praf și animale de companie;
- Fumatul și aerul uscat.
Prevenție și tratament
- Evitați alergenii cunoscuți – curățați regulat praful și folosiți huse antiacari pentru perne;
- Folosiți spray-uri nazale cu corticosteroizi (ex.: Fluticason) pentru reducerea inflamației;
- Antihistaminice orale (ex.: Loratadină) pot ameliora strănutul și mâncărimea;
- Imunoterapia subcutană (vaccinarea anti-alergică) în cazuri severe.
2. Sinuzita cronică – durere și presiune în sinusuri
Sinuzita cronică apare când inflamația sinusurilor persistă mai mult de 12 săptămâni, adesea ca urmare a infecțiilor recurente sau a rinitei alergice necontrolate. Simptomele includ durere facială, congestie nazală, secreții groase și scăderea mirosului.
Factori declanșatori
- Polipi nazali (creșteri benigne în interiorul nasului);
- Abcese dentare sau infecții ale sinusurilor maxilare;
- Fumatul și expunerea la substanțe iritante.
Strategii de gestionare
- Curățarea nazală cu soluție salină isotonică pentru a îndepărta secrețiile;
- Tratament cu antibiotice (ex.: Amoxicilină + acid clavulanic) în caz de infecție bacteriană confirmată;
- Corticosteroizi nazali pentru reducerea inflamației;
- În cazuri rezistente, intervenția chirurgicală endoscopică pentru drenajul sinusurilor.
3. Otita externă („urechea de înot”) – inflamație la nivelul canalului auditiv
Otita externă este inflamația și infecția canalului auditiv extern, adesea provocată de expunerea prelungită la apă („urechea de înot”) sau de zgârieturile mecanice. Simptomele includ mâncărime, durere la atingere și scurgere purulentă.
Prevenție simplă
- Uscați bine urechea după baie sau înot, folosind un prosop curat;
- Evitați introducerea obiectelor străine (bureți de urechi, bețișoare de bumbac) în canalul auditiv;
- Folosiți picături ototopice cu acid acetic (ex.: Acetate de zinc) pentru a menține pH-ul acid al urechii.
4. Otita medie – infecție a urechii medii la adulți
Deși mai frecventă la copii, otita medie poate afecta și adulții, în special în urma unei răceli sau a unei infecții sinusale. Simptomele includ durere intensă în ureche, scăderea temporară a auzului și senzație de plenitudine.
Opțiuni terapeutice
- Analgezice și antiinflamatoare (ex.: Ibuprofen) pentru ameliorarea durerii;
- Antibiotice (ex.: Cefuroximă) dacă există semne de infecție bacteriană;
- Drenajul prin paracentieză (punctură a timpanului) în cazuri severe.
5. Laringita și faringita – inflamație a gâtului
Laringita (inflamația laringelui) și faringita (inflamația faringelui) se manifestă prin durere în gât, răgușeală și dificultăți la înghițire. Cauzele variază de la infecții virale (răceală) la supraîncărcarea vocală (cântat, vorbit prelungit).
Soluții practice
- Hidratare adecvată – consumă apă caldă cu miere și lămâie;
- Gargară cu soluție salină sau cu apă de sare de mare pentru a reduce inflamația;
- Evitați fumatul și alcoolul, care irită mucoasa;
- În cazuri de bacterii, medicul poate prescrie antibiotice (ex.: Penicilină).
6. Apneea în somn – respirație intermitentă în timpul nopții
Apneea obstructivă în somn (AOS) este caracterizată prin blocaje ale căilor respiratorii superioare, provocând pauze de respirație în timpul somnului. Simptomele includ sforăitul puternic, somnolență diurnă și iritabilitate.
Factori de risc
- Obezitatea și acumularea de grăsime în zona gâtului;
- Structuri anatomice înguste ale căilor aeriene (palatul înalt, uvula lungă);
- Consumul de alcool și sedative.
Tratamente recomandate
- Modificări ale stilului de viață – pierdere în greutate, evitarea alcoolului și a fumatului;
- Dispozitiv de presiune pozitivă continuă în căile respiratorii (CPAP) – aparatul standard pentru AOS;
- Intervenții chirurgicale (uvulopalatofaringoplastie – UPPP) în cazuri severe.
7. Tulburări vestibulare – vertij și dezechilibru
Problemele vestibulare, cum ar fi vertijul benign paroxistic (VBP) sau boala Ménière, afectează echilibrul și percepția spațială. Simptomele includ senzația de rotație, greață și pierderea temporară a auzului.
Abordare terapeutică
- Manevre de repoziționare canalului semicircular (ex.: manevra Epley) pentru VBP;
- Diuretice și dietă săracă în sodiu pentru boala Ménière;
- Reabilitare vestibulară – exerciții de echilibru sub supravegherea unui specialist.
8. Polipi nazali – creșteri benigne care încurcă respirația
Polipii nazali sunt excrescențe moi și inflamatorii în interiorul nasului, adesea asociate cu rinita alergică cronică sau sinuzita. Ei pot provoca congestie severă și pierderea mirosului.
Strategii de tratament
- Corticosteroizi nazali (ex.: Mometason) pentru reducerea dimensiunii polipilor;
- Intervenție chirurgicală endoscopică în cazuri rezistente;
- Controlul alergiilor subiacente pentru prevenirea recurenței.
9. Cancerul capului și gâtului – importanța depistării timpurii
Deși mai puțin frecvent decât alte afecțiuni ORL, cancerul capului și gâtului (ex.: carcinomul laringian, cancerul faringian) reprezintă o problemă gravă. Factorii de risc includ fumatul, consumul de alcool, infecția cu HPV (virusul papilomavirus uman) și expunerea la substanțe chimice.
Semne de alarmă
- Durere persistentă în gât sau ureche;
- Umflături neexplicate în zona gâtului;
- Modificări ale vocii (răgușeală prelungită);
- Vărsarea de sânge în salivă sau dificultăți la înghițire.
Detecția precoce prin examen clinic și investigații imagistice (CT, RMN) este esențială pentru un prognostic favorabil.
Prevenție generală pentru sănătatea ORL
Adoptarea unor obiceiuri sănătoase poate reduce semnificativ riscul apariției afecțiunilor ORL:
- Hidratare adecvată – menține mucoasele hidratate și reduce iritațiile;
- Igiena nasului – spălarea nazală cu soluție salină pentru a elimina alergenii și secrețiile;
- Protecție auditivă – evitarea expunerii prelungite la zgomote puternice și utilizarea dopurilor de urechi în medii zgomotoase;
- Renunțarea la fumat – fumul irită căile respiratorii și favorizează infecțiile;
- Alimentație echilibrată – consumul de alimente bogate în antioxidanți (fructe, legume) susține sistemul imunitar;
- Controlul greutății – reducerea adiposității diminuează riscul de apnee în somn și de reflux gastroesofagian, care poate agrava simptomele ORL.
Înțelegând semnele și cauzele celor mai comune afecțiuni ORL, poți interveni rapid și poți adopta măsuri preventive care să-ți mențină respirația liberă, auzul clar și vocea sănătoasă. Un stil de viață echilibrat, combinat cu controale medicale regulate, reprezintă cheia pentru a preveni complicațiile și a-ți păstra calitatea vieții pe termen lung.
Informațiile prezentate au caracter general și nu înlocuiesc consultul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de un medic specialist. Pentru sfaturi personalizate, adresează-te întotdeauna unui profesionist din domeniul sănătății.