Fibrilația atrială este una dintre cele mai frecvente aritmii cardiace, afectând milioane de oameni la nivel mondial și având un impact semnificativ asupra calității vieții și a riscului de accident vascular cerebral. Dacă ai simțit bătăi neregulate ale inimii, amețeli sau o senzație de „zgomot” în piept, este posibil să te întrebi dacă nu cumva suferi de această afecțiune. În acest articol îți explicăm ce este fibrilația atrială, cum se manifestă și care sunt cele mai eficiente metode de tratament în 2025, pentru a-ți recâștiga sănătatea și liniștea interioară.
Ce este fibrilația atrială?
Fibrilația atrială (FA) reprezintă o tulburare a ritmului cardiac în care atrii (camerele superioare ale inimii) bat rapid și haotic, în loc să se contracte eficient. Acest fenomen împiedică sângele să fie pompat corect către ventricule (camerele inferioare) și poate genera acumularea de cheaguri în inimă. Dacă aceștia se desprind și ajung în creier, pot provoca un accident vascular cerebral (AVC).
În termeni simpli, poți imagina inima ca pe un dirijor al unei orchestre: în fibrilația atrială dirijorul pierde controlul și instrumentele (atrii) încep să cânte în mod dezordonat, iar melodia (bătăile inimii) devine haotică.
Principalele cauze și factori de risc
Fibrilația atrială nu apare din senin; există numeroși factori care pot declanșa această aritmie:
- Hipertensiunea arterială – presiunea crescută afectează structura și funcția inimii.
- Boala coronariană – blocajele din arterele coronare pot deteriora mușchiul cardiac.
- Diabetul zaharat – nivelurile ridicate de glucoză favorizează inflamația și fibrozarea țesuturilor.
- Obezitatea – excesul de grăsime abdominală crește presiunea asupra inimii și inflamația sistemică.
- Consumul excesiv de alcool – episoadele de „binge drinking” pot declanșa FA sub acțiunea toxică a alcoolului asupra mușchiului cardiac.
- Anafylaxia – afecțiuni tiroidiene (hipertiroidism) pot accelera bătăile inimii.
- Istoricul familial – predispoziția genetică joacă un rol important.
În plus, vârsta avansată rămâne cel mai puternic predictor: peste 65 de ani, riscul de a dezvolta FA crește semnificativ.
Simptomele fibrilației atriale
Fibrilația atrială poate fi paroxistică (episodică) sau persistentă, iar simptomele variază de la o persoană la alta. Cele mai frecvente includ:
- Palpitații rapide și neregulate („bătăi de inimă ca în dans”).
- Amețeli sau senzație de leșin.
- Dificultate în respirație, mai ales la efort.
- Oboseală inexplicabilă, chiar și după activități ușoare.
- Dureri toracice, uneori confundate cu cele ale infarctului miocardic.
Este important să nu ignori aceste semne; un diagnostic precoce poate preveni complicații grave precum AVC-ul.
Cum se diagnostichează fibrilația atrială?
Diagnosticul se bazează pe câteva investigații esențiale:
- ECG (electrocardiogramă) – evidențiază unde bătăile atriale sunt neregulate și rapide.
- Holter ECG 24‑48 ore – monitorizează ritmul cardiac pe perioade mai lungi pentru a detecta episoade intermitente.
- Echocardiografie – evaluează dimensiunea și funcția atriilor și ventriculilor.
- Teste de sânge – pentru a verifica nivelurile tiroidiene, electrolitele și markerii inflamatori.
În unele cazuri, medicul poate recomanda o monitorizare pe termen lung cu dispozitive wearable sau implantabile pentru a capta evenimente rare.
Opțiuni de tratament pentru fibrilația atrială în 2025
Strategia terapeutică se personalizează în funcție de tipul de FA, severitatea simptomelor și riscul individual de AVC. Iată cele mai recomandate abordări în prezent:
1. Anticoagulante orale (ACO)
Scopul principal al anticoagulantelor este prevenirea formării cheagurilor. În 2025, cele mai utilizate ACO includ:
- Apixaban (Eliquis) – doză standard 5 mg de două ori pe zi; eficacitate dovedită în reducerea riscului de AVC cu un profil de sângerare moderat.
- Rivaroxaban (Xarelto) – administrare odihnică (20 mg pe zi) pentru pacienții cu funcție renală normală.
- Dabigatran (Pradaxa) – 150 mg de două ori pe zi; potrivit pentru pacienții cu risc crescut de recurență a FA.
Este esențial să discuți cu medicul despre interacțiunile medicamentoase și ajustarea dozei în funcție de funcția renală.
2. Medicamente antiaritmice
Acestea ajută la restabilirea unui ritm sinus normal sau la controlul frecvenței cardiace:
- Amiodarona – eficientă în FA persistentă, dar necesită monitorizare hepatică și tiroidiană datorită efectelor secundare pe termen lung.
- Dofetilida – utilizată pentru controlul rapid al ritmului, cu atenție la posibile efecte QT prelungit.
- Sotalol – combină proprietăți beta-blocante cu acțiune antiaritmică; indicat la pacienții fără insuficiență cardiacă severă.
3. Cardioversie electrică
Dacă FA este recent debutată (<24‑48 ore), cardioversia electrică poate restabili rapid ritmul sinus normal. Procedura se efectuează sub sedare scurtă și are o rată de succes de peste 90% în cazurile paroxistice.
4. Ablatia prin cateter (ablatie cu radiofrecvență sau crioterapia)
Ablatia este considerată terapia de alegere pentru FA persistent sau recurentă când medicamentele nu sunt suficiente. În 2025, tehnologia a avansat semnificativ:
- Ablatia cu radiofrecvență – creează leziuni termice precise în zona pulmonară (pulmonary veins) pentru a izola semnalele electrice anormale.
- Ablatia prin crioterapie (Freezor Xtra) – utilizează temperaturi scăzute pentru a „îngheța” țesutul arrhythmogenic, reducând riscul de recurență.
Studiile recente arată că rata de succes pe termen lung depășește 70% cu un profil de complicații scăzut atunci când procedura este efectuată în centre specializate cu experiență.
5. Modificări ale stilului de viață și prevenție secundară
Pentru a susține tratamentul medical, adoptarea unui stil de viață sănătos este crucială:
- Controlul greutății – pierderea a 5‑10% din greutate corporală poate reduce semnificativ frecvența episoadelor.
- Dieta mediteraneană – bogată în legume, fructe, pește și ulei de măsline, contribuie la scăderea inflamației și a tensiunii arteriale.
- Exerciții fizice moderate – 150 minute pe săptămână de activitate aerobică (plimbări rapide, ciclism) îmbunătățesc funcția cardiacă.
- Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool – reduc factorii declanșatori ai FA.
- Gestionarea stresului – tehnici precum meditația, yoga sau terapia cognitiv-comportamentală pot diminua episoadelor de palpitații.
Când să consulți un specialist?
Dacă experimentezi oricare dintre simptomele menționate sau ai factori de risc semnificativi (hipertensiune necontrolată, diabet, antecedente familiale), este recomandat să programezi o consultație la cardiolog cât mai curând. Un examen rapid poate salva vieți prin prevenirea complicațiilor serioase precum AVC-ul sau insuficiența cardiacă.
Pentru pacienții cu FA diagnosticată, monitorizarea regulată a parametrilor cardiaci și a sângelui (INR pentru anticoagulante orale tradiționale sau teste renale pentru ACO noi) este esențială pentru ajustarea tratamentului și menținerea unui echilibru între eficacitate și siguranță.
Așadar, nu lăsa fibrilația atrială să îți controleze viața. Printr-un diagnostic precoce, un plan terapeutic personalizat și schimbări sănătoase ale stilului de viață, poți recâștiga controlul asupra ritmului inimii tale și poți trăi cu mai puține temeri și mai multă energie.
Informațiile prezentate au caracter general și informativ. Pentru recomandări personalizate privind diagnosticul, tratamentul sau prevenția fibrilației atriale, consultați un medic specialist în cardiologie sau un alt profesionist medical calificat.