Cardiopatia ischemică reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de deces în România, dar și una dintre cele mai prevenibile afecțiuni cardiovasculare. Recunoașterea timpurie a simptomelor și accesul la un tratament adecvat pot salva vieți și pot îmbunătăți semnificativ calitatea zilelor următoare. În acest articol îți explicăm ce trebuie să știi despre această boală, cum să identifici semnele de alarmă și care sunt cele mai eficiente opțiuni terapeutice disponibile în 2025.
Ce este cardiopatia ischemică?
Cardiopatia ischemică, cunoscută și sub denumirea de boală coronariană, apare atunci când arterele coronare – vasele care furnizează sânge oxigenat mușchiului cardiac – sunt îngustate sau blocate de depozite de colesterol (plăci aterosclerotice). Reducerea fluxului sanguin determină ischemie, adică lipsa temporară de oxigen a inimii, care poate evolua spre infarct miocardic dacă nu este tratată prompt.
Simptomele tipice ale cardiopatiei ischemice
Cel mai cunoscut semn este durerea toracică, descrisă adesea ca o senzație de „presiune”, „strângere” sau „ardere” în piept. Această durere poate radia spre:
- brațul stâng,
- gât,
- mandibulă sau
- spate.
Durerea apare de obicei în timpul efortului fizic, al stresului emoțional sau în urma unei mese copioase și dispare odată cu repausul sau administrarea de nitroglicerină. Alte simptome comune includ:
- dispnee (senzație de lipsă de aer),
- oboseală nejustificată,
- palpitații (bătăi neregulate ale inimii),
- transpirație rece.
Simptome atipice și semnale de alarmă
Nu toate persoanele cu cardiopatie ischemică experimentează durere toracică clasică. La femei, la persoanele în vârstă și la diabetici, simptomele pot fi subtile sau neobișnuite, cum ar fi:
- disconfort în zona abdomenului sau a spatelui,
- greață,
- senzație de „capăt de lume” sau amețeli,
- tulburări de somn.
Aceste manifestări, denumite adesea „infart silențios”, necesită o atenție deosebită, deoarece întârzierea în recunoașterea lor poate duce la complicații grave.
Diagnostic și investigații
În fața suspiciunii de cardiopatie ischemică, medicul va începe cu un istoric clinic detaliat și un examen fizic. Testele de bază includ:
- ECG – electrocardiograma, care poate evidenția modificări ale segmentului ST sau ale undei T, semne ale ischemiei.
- Analize de sânge – marcatori cardiaci (troponină, CK-MB) care indică leziuni ale mușchiului cardiac.
- Test de efort – monitorizarea ECG în timpul unei activități fizice controlate pentru a evalua răspunsul inimii la efort.
- Ecocardiografie – imagistică ecografică care arată funcția și structura inimii.
- Coronografie – angiografie coronariană invazivă, considerată standardul de aur pentru vizualizarea plăcilor și a gradului de stenoză.
În funcție de rezultatele acestor investigații, se stabilește gradul de risc și se planifică tratamentul adecvat.
Opțiuni de tratament
Tratamentul cardiopatiei ischemice este multidisciplinar și se împarte în trei mari categorii:
1. Terapia medicamentoasă
Medicamentele de primă linie includ:
- Antiplachetare – aspirina și clopidogrelul, care împiedică formarea cheagurilor.
- Statine – reduc nivelul colesterolului LDL și stabilizează plăcile aterosclerotice.
- Beta-blocante – scad ritmul cardiac și tensiunea arterială, diminuând cererea de oxigen a inimii.
- Inhibitori ACE/ARBs – protejează inima și rinichii, îmbunătățind funcția vasculară.
- Nitrati – dilată vasele coronare și ameliorează durerea toracică.
2. Intervenții coronariene
În cazurile în care stenoză este semnificativă, se recurge la:
- Angioplastie cu balon și stent – deschiderea arterei și menținerea ei deschise prin implantarea unui stent metalic sau bioabsorbabil.
- Bypass coronarian (CABG) – intervenție chirurgicală în care se creează un nou traseu pentru sânge, utilizând vene sau artere din corp.
Aceste proceduri reduc rapid riscul de infarct și îmbunătățesc funcția cardiacă pe termen lung.
3. Modificări ale stilului de viață
Chiar și în prezența tratamentului medicamentos, adoptarea unor obiceiuri sănătoase este esențială:
- Renunțarea la fumat – fumatul dublează riscul de boală coronariană.
- Alimentație echilibrată – dietă mediteraneană bogată în legume, fructe, pește, ulei de măsline și fibre.
- Activitate fizică regulată – cel puțin 150 de minute de exerciții moderate pe săptămână, cum ar fi mersul rapid, ciclismul sau înotul.
- Gestionarea stresului – tehnici de relaxare, meditație sau yoga pot reduce nivelul de cortizol și tensiunea arterială.
- Controlul greutății și al diabetului – menținerea unui indice de masă corporală (IMC) în limitele normale și monitorizarea glicemiei.
Ce poți face acum pentru a-ți proteja inima?
Identificarea rapidă a simptomelor și consultarea unui medic cardiolog reprezintă primul pas spre un tratament eficient. Dacă te confrunți cu dureri toracice, respirație șuierătoare sau oboseală inexplicabilă, nu amâna – sună la urgență sau programează o vizită de urgență la spital. Pentru prevenție, începe să-ți monitorizezi tensiunea arterială și nivelul colesterolului, adoptă o dietă bogată în nutrienți și introdu în rutina zilnică cel puțin 30 de minute de mișcare moderată.
Acest articol are caracter general și informativ. Pentru evaluare și recomandări personalizate, este indicat să consulți un medic specialist sau un nutriționist calificat.