Într-o lume în care sănătatea bărbaților devine din ce în ce mai mult subiect de discuție, cancerul de prostată rămâne una dintre cele mai frecvente afecțiuni oncologice. Statisticile arată că, în România, aproximativ 1 din 9 bărbați va primi un diagnostic de prostată în timpul vieții. Deși temerile pot fi copleșitoare, există două instrumente simple, accesibile și dovedite științific care pot salva vieți: testul PSA și tușeul rectal. Acest articol îți explică de ce depistarea precoce este esențială și cum poți să îți monitorizezi sănătatea în mod eficient.
Ce este testul PSA și cum funcționează?
PSA (antigenul specific prostatic) este o proteină produsă în mod natural de glanda prostatică. În condiții normale, nivelul de PSA în sânge este scăzut, dar poate crește în prezența inflamației, infecțiilor sau a celulelor canceroase. Analiza se realizează printr-o simplă recoltă de sânge, iar rezultatul este exprimat în ng/ml.
Interpretarea valorilor nu este întotdeauna simplă. Un nivel sub 4 ng/ml este considerat în general normal, însă există cazuri în care bărbații cu PSA sub această limită pot avea cancer, iar alții cu valori ușor crescute pot avea doar o prostatită benignă. De aceea, medicii recomandă să se evalueze și trendul în timp – o creștere treptată a valorii PSA poate indica necesitatea unor investigații suplimentare.
Tușeul rectal – examenul clasic, dar puternic
Examenul digital rectal (DRE), cunoscut popular ca „tușeul rectal”, presupune introducerea cu grijă a degetului gloved și uns în rect pentru a palpa prostata. Scopul este de a detecta noduli, dureri sau modificări de consistență care pot sugera prezența unui proces patologic.
Deși pare invaziv, DRE este rapid (câteva minute) și nu necesită echipamente costisitoare. În combinație cu testul PSA, acesta crește semnificativ șansele de a identifica cancerul în stadii incipiente, când tratamentul este mai eficient și cu efecte secundare mai puține.
Cine ar trebui să facă screening și cât de des?
Recomandările internaționale și locale sugerează următorul cadru:
- Între 50 și 69 de ani – testul PSA și DRE la fiecare 2‑3 ani, în funcție de factorii de risc.
- Începând cu 45 de ani – bărbații cu antecedente familiale de cancer de prostată, de origine afro‑caribenă sau cu factori de risc (obezitate, dietă bogată în grăsimi animale) ar trebui să înceapă screeningul mai devreme.
- După 70 de ani – decizia se bazează pe starea generală de sănătate și speranța de viață, deoarece beneficiile pot fi reduse.
Este important să discuți cu medicul despre istoricul personal și familial, pentru a stabili un plan personalizat.
Stil de viață și prevenție – alături de screening
Pe lângă testele de laborator și examenul fizic, adoptarea unui stil de viață sănătos poate reduce riscul de apariție a cancerului de prostată:
- Alimentație echilibrată – consumă legume crucifere (broccoli, varză), fructe de pădure, pește gras și limitează carnea roșie și produsele procesate.
- Activitate fizică regulată – cel puțin 150 de minute de exerciții moderate pe săptămână contribuie la menținerea greutății corporale și la reglarea nivelului hormonal.
- Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool – ambele obiceiuri sunt asociate cu un risc crescut de cancer de prostată.
Aceste măsuri nu înlocuiesc screeningul, dar pot amplifica efectele benefice ale detectării precoce.
Ce se întâmplă dacă testul PSA este anormal?
Un rezultat PSA ridicat nu înseamnă automat prezența cancerului. Medicul poate recomanda:
- Repetarea testului PSA după 4‑6 săptămâni pentru a verifica stabilitatea valorii.
- Ecografia transrectală (TRUS) – imagistică care permite vizualizarea prostatei și ghidarea biopsiei.
- Biopsia prostatei – prelevarea de mostre de țesut pentru examinare histologică, esențială pentru confirmarea diagnosticului.
Este esențial să nu intri în panică, ci să urmezi pașii recomandați de specialist, care va evalua întregul context clinic.
Importanța comunicării cu medicul
Dialogul deschis cu medicul de familie sau urologul este cheia pentru o depistare eficientă. Întreabă despre:
- Intervalele recomandate pentru testare în funcție de vârstă și factori de risc.
- Posibile efecte secundare ale procedurilor (de exemplu, disconfortul la DRE).
- Opțiunile de monitorizare activă în cazul unui cancer de prostată cu evoluție lentă.
Prin implicare activă, poți transforma un simplu test într-un instrument de control al sănătății tale pe termen lung.
În final, cancerul de prostată nu trebuie să fie un mister înfricoșător. Cu PSA și tușeul rectal la îndemână, fiecare bărbat are puterea de a-și monitoriza sănătatea și de a interveni în timp util. Nu lăsa incertitudinea să-ți umbrească viața – programează-ți un control, adoptă obiceiuri sănătoase și fii protagonistul propriei tale sănătăți.
Acest articol are caracter informativ și general. Pentru recomandări personalizate, consultați un medic specialist.