Artrita reumatoidă este o boală autoimună cronică ce afectează articulațiile și poate genera dizabilități severe dacă nu este identificată la timp. Mulți pacienţi trec cu vederea primele semne, confundându-le cu dureri musculare obișnuite sau cu „rigori de iarnă”. Înțelegerea simptomelor și a metodelor de diagnostic precoce reprezintă primul pas spre un tratament eficient, care să limiteze inflamaţia, să păstreze mobilitatea și să îmbunătățească calitatea vieţii.
Ce este artrita reumatoidă?
Artrita reumatoidă (AR) este o boală inflamatorie sistemică, în care sistemul imunitar atacă în mod eronat membrana sinovială (învelișul articulaţiilor). Această reacție duce la umflarea, durerea și, în timp, la distrugerea cartilajului și a osului. Deși afectează în mod predominant mâinile, încheieturile şi picioarele, AR poate implica și alte organe, cum ar fi plămânii, inima și ochii.
Semne și simptome timpurii – ce trebuie să observi?
Recunoașterea simptomelor în stadiu incipient este crucială pentru a începe un tratament modificator de boală (DMARD) cât mai curând posibil. Cele mai frecvente manifestări includ:
- Durere și rigiditate matinală – durerile persistă cel puțin 30 de minute după trezire și pot dura ore întregi.
- Umflături și căldură la nivelul articulaţiilor – articulaţiile devin vizibil umflate și sensibile la atingere.
- Oboseală cronică – senzație de epuizare care nu se ameliorează prin odihnă.
- Simetrie – de obicei, articulaţiile din ambele părţi ale corpului (ex: ambele încheieturi) sunt afectate în mod similar.
- Microsfiziere (noduli reumatoizi) – mici formaţiuni tari sub piele, în special la nivelul cotului sau al mâinii.
- Scădere în greutate neintenționată – cauzată de inflamație și de reducerea apetitului.
În cazul în care observi oricare dintre aceste semne în mod repetat, este recomandat să consulţi un medic reumatolog pentru evaluare.
De ce este important diagnosticul precoce?
Stadiul incipient al AR este cel mai receptiv la tratament. Studiile publicate în The Lancet Rheumatology (2023) arată că inițierea terapiei cu DMARDuri în primele 12 săptămâni de la debutul simptomelor reduce cu 40 % riscul de deteriorare ireversibilă a articulaţiilor. Un diagnostic precoce permite:
- Prevenirea deformărilor permanente și a limitării funcționale;
- Reducerea necesității intervențiilor chirurgicale pe termen lung;
- Îmbunătățirea calității vieții și a capacității de a menține activitățile zilnice;
- Controlul inflamaţiei sistemice, diminuând riscul de complicații cardiovasculare.
Cum se realizează diagnosticul de artrită reumatoidă?
Diagnosticul se bazează pe o combinație de criterii clinice, de laborator și imagistice. Iată pașii esențiali:
1. Anamneză și examen clinic
Medicii evaluează istoricul familial (AR are o componentă genetică), durata și tipul durerii, prezența rigidității matinale și distribuția articulaţiilor afectate.
2. Analize de sânge
- Factorul reumatoid (RF) – anticorp prezent la aproximativ 70 % dintre pacienţi cu AR, dar și la alte afecţiuni.
- Anticorpii anti‑citrulină ciclică (anti‑CCP) – mai specifici pentru AR, prezenta lor indică un risc crescut de progresie rapidă.
- VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) și CRP (proteina C‑reactivă) – marcatori generali ai inflamaţiei.
3. Imagistică
Ecografia articulară și radiografiile sunt folosite pentru a detecta inflamaţia sinovială, erodările osoase timpurii și acumularea de lichid articular. În stadiile incipiente, ecografia poate evidenţia modificări care nu sunt încă vizibile pe radiografie.
4. Criteriile de clasificare 2010 ale ACR/EULAR
Aceste criterii combină scoruri pentru numărul de articulaţii afectate, nivelul anticorpilor, durata simptomelor și marcatorii inflamatori, oferind un punctaj total de 0‑10. Un scor de ≥6 indică AR cu o probabilitate de 80 %.
Strategii de prevenție și stil de viață
Deși nu există o metodă de a „preveni” complet apariţia AR, anumite măsuri pot reduce riscul de debut sau de agravare a bolii:
- Menținerea greutăţii corporale optime – obezitatea crește inflamaţia sistemică și poate agrava simptomele.
- Activitate fizică regulată – exerciţiile de întindere și de forță (ex: yoga, pilates, mersul pe jos) îmbunătăţesc mobilitatea articulaţiilor și reduc rigiditatea.
- Dieta antiinflamatoare – consumul de peşte gras (omega‑3), fructe, legume, nuci și evitarea alimentelor procesate, zahărului și grăsimilor trans poate diminua nivelul CRP.
- Renunţarea la fumat – fumatul este unul dintre cei mai puternici factori de risc pentru apariţia AR și pentru evoluţia severă a bolii.
- Gestionarea stresului – tehnicile de relaxare (meditație, respirație profundă) pot reduce răspunsul inflamator al organismului.
Opțiuni de tratament – ce se recomandă în stadiul incipient?
Scopul principal al terapiei este să oprească inflamaţia și să prevină deteriorarea articulară. În funcție de severitatea simptomelor și de rezultatele analizelor, medicul poate prescrie:
- DMARDuri convenționale – metotrexatul este considerat „medicul de primă linie” pentru AR, administrat săptămânal sub supraveghere medicală.
- DMARDuri biologice – inhibitori ai factorului de necroză tumorală (TNF‑α) sau ai interleukinei‑6 (IL‑6) pentru pacienţii care nu răspund la terapia convențională.
- Inhibitori de Janus Kinase (JAK) – medicamente orale care blochează căi de semnalizare inflamatorie, utilizate în cazuri moderate‑severe.
- Anti‑inflamatoare nesteroidiene (AINS) – pentru controlul temporar al durerii și al inflamaţiei, în combinație cu DMARDuri.
- Fizioterapie și terapie ocupațională – programe personalizate pentru a menține amplitudinea de mișcare și pentru a preveni deformările.
Tratamentul trebuie să fie monitorizat periodic, prin evaluări clinice și prin teste de sânge, pentru a ajusta doza și a evita efectele adverse.
Întrebări frecvente despre artrita reumatoidă
Poate AR să apară la copii?
Da, există o formă de artrită reumatoidă juvenilă (ARJ), care prezintă caracteristici similare, dar cu particularităţi legate de dezvoltarea osoasă.
Este posibilă sarcina în timpul tratamentului?
Unele DMARDuri, cum ar fi metotrexatul, sunt contraindicate în sarcină. Medicul poate recomanda schimbarea terapiei înainte de concepție.
Cât de des trebuie să fac analize de sânge?
În primul an de tratament, se recomandă monitorizarea lunară a funcției hepatice și renale, precum și a nivelului de CRP și VSH.
Artrita reumatoidă nu trebuie să fie un „sentinel al limitărilor”. Cu o diagnosticare timpurie, un plan de tratament bine structurat și un stil de viață orientat spre sănătate, poţi recâștiga controlul asupra corpului și poţi trăi o viață activă și împlinită.
Informațiile prezentate au caracter general și nu înlocuiesc consultul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de un medic specialist. Pentru sfaturi personalizate, adresează-te întotdeauna unui profesionist din domeniul sănătății.