Alergiile alimentare la copii reprezintă una dintre cele mai frecvente îngrijorări ale părinților moderni, iar recunoașterea timpurie a semnelor și adoptarea unor măsuri preventive pot transforma o potențială urgență medicală într-o gestionare sigură a dietei zilnice.
Ce sunt alergiile alimentare la copii
Alergia alimentară este o reacție anormală a sistemului imunitar la proteinele prezente în anumite alimente. În loc să ignore aceste proteine, corpul le consideră invazive și declanșează un răspuns inflamator care poate varia de la o erupție cutanată minoră la o reacție anafilactică severă. La copii, sistemul imunitar este în dezvoltare, ceea ce îi face mai predispuși să dezvolte sensibilități alimentare în primii ani de viață.
Principalele alimente care declanșează reacții
Deși lista completă este lungă, există câteva alimente care, în 2025, rămân cele mai frecvent asociate cu alergiile la copii:
- Laptele de vacă – primul aliment introdus în mod obișnuit în dieta sugarilor și una dintre cele mai comune cauze de alergie.
- Ouăle – atât albușul, cât și gălbenușul pot provoca reacții, deși albușul este cel mai alergizant.
- Arahidele și nucile – reacțiile pot fi severe și apar adesea în copilăria timpurie.
- Peștele și fructele de mare – proteinele marine sunt puternic alergene pentru mulți copii.
- Grâul (glutenul) – în special în cazurile de boală celiacă, dar și ca alergie non-celiacă.
- Sosurile de soia – frecvent utilizate în alimentele procesate și în formulele pentru sugari.
Cum se recunoaște o reacție alergică
Identificarea timpurie a simptomelor este esențială pentru a preveni evoluția către complicații grave. Părinții ar trebui să observe cu atenție orice modificare a stării copilului în câteva minute până la câteva ore după consumul unui aliment nou.
Simptome ușoare vs severe
Simptome ușoare includ roșeață cutanată, mâncărime, erupții papulare (urticarie), nas înfundat sau lăcrimare. Acestea apar de obicei în zona feței sau a gâtului și pot fi confundate cu o simplă reacție la temperatură.
Simptome severe, cunoscute sub denumirea de anafilaxie, necesită intervenție medicală de urgență și se manifestă prin:
- Dificultăți de respirație sau șuierat la nivelul toracelui.
- Umflarea buzelor, limbii sau a gâtului.
- Cădere bruscă a tensiunii arteriale, cu senzație de slăbiciune sau leșin.
- Greață, vărsături sau diaree intensă.
Strategii de prevenție și management acasă
Părinții pot adopta o serie de practici simple pentru a reduce riscul apariției alergiilor și pentru a gestiona eficient reacțiile minore.
Etapele introducerii alimentelor noi
Introducerea treptată a alimentelor solide este recomandată de majoritatea pediatrilor români. Iată paați:
- Așteptați 4–6 luni de la naștere înainte de a începe diversificarea, conform recomandărilor OMS și ale Societății Române de Pediatrie.
- Introduceți un singur aliment nou la fiecare 3–5 zile, observând eventualele reacții.
- Păstrați un jurnal alimentar, notând data, tipul alimentului și orice simptom observat.
- Evitați alimentele foarte alergene (lapte, ouă, arahide) în primele luni dacă există antecedente familiale de alergii.
În plus, menținerea unui mediu domestic sigur implică citirea atentă a etichetelor produselor procesate și evitarea contaminării încrucișate (de exemplu, utilizarea aceleiași tăvi pentru alimente fără alergeni și cele cu alergeni).
Când și cum să solicitați ajutor medical
Dacă observați orice semn de anafilaxie, sunați imediat la numărul de urgență 112 și administrați un auto-injector cu adrenalină (EpiPen) dacă copilul are deja prescripție. Pentru reacții ușoare, consultați medicul pediatru în următoarele 24‑48 de ore pentru a confirma diagnosticul prin teste cutanate sau prin analizaelui (IgE specifice).
Pentru gestionarea pe termen lung, medicul poate recomanda:
- Dietă eliminată, sub supraveghere nutrițională, pentru a identifica alergenul exact.
- Terapia cu probiotice, cum ar fi Lactobacillus rhamnosus GG, care în 2025 are dovezi solide că poate reduce incidența alergiilor la sugari.
- Imunoterapia orală (OIT), disponibilă în centre specializate din București și Cluj-Napoca, pentru alergiile la arahide și lapte.
Alegerea unei abordări personalizate, bazată pe istoricul familial și pe rezultatele testelor, asigură că copilul poate crește într-un mediu alimentar sigur și echilibrat.
Alergiile alimentare nu trebuie să devină un obstacol în drumul spre o copilărie sănătoasă; cu informație corectă și sprijin medical adecvat, fiecare familie poate transforma provocarea într-o oportunitate de a învăța și de a proteja pe cei dragi.
Acest articol are scop informativ și nu substituie consultul medical. Pentru diagnostic sau tratament personalizat, vă recomandăm să vă adresați unui medic specialist.