Afecțiunile frecvente tratate în medicina internă reprezintă un grup variat de boli cu impact major asupra sănătății populației. De la hipertensiune și diabet la boli cardiovasculare și afecțiuni respiratorii, acestea sunt adesea subdiagnosticate sau gestionate incorect, ceea ce poate duce la complicații grave. Înțelegerea simptomelor, a factorilor de risc și a strategiilor de prevenție este esențială pentru a menține o stare de bine pe termen lung.
Ce este medicina internă?
Medicina internă este specialitatea medicală dedicată diagnosticării, tratamentului și prevenirii bolilor la adulți, fără a se limita la un singur organ sau sistem. Internistul acționează ca un „detectiv” al sănătății, integrând informații clinice, investigații de laborator și imagistice pentru a oferi un plan de îngrijire personalizat. În România, internistul este adesea primul medic pe care pacientul îl consultă în fața unui simptom persistent.
Principalele afecțiuni frecvente în medicina internă
Hipertensiunea arterială
Hipertensiunea (tensiunea arterială ≥ 140/90 mmHg) este cunoscută sub denumirea de „ucigașul tăcut” deoarece, în multe cazuri, nu prezintă simptome evidente. Dacă nu este controlată, poate duce la accident vascular cerebral, insuficiență renală și boală coronariană.
- Simptome tipice: dureri de cap, amețeli, tulburări de vedere (rar).
- Factori de risc: vârstă înaintată, obezitate, consum excesiv de sare, fumat, stres.
- Diagnostic: măsurarea repetată a tensiunii în condiții standardizate, monitorizare ambulatorie de 24 de ore.
- Tratament și prevenție: modificări ale stilului de viață (dietă săracă în sodiu, activitate fizică regulată), medicamente antihipertensive (inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, blocante ale canalelor de calciu, diuretice).
Diabetul de tip 2
Diabetul zaharat tip 2 este o boală metabolică caracterizată prin rezistență la insulină și hiperglicemie cronică. În România, prevalența este în creștere, în special în rândul persoanelor cu stil de viață sedentar.
- Simptome: sete excesivă, urinare frecventă, oboseală, pierdere în greutate neintenționată.
- Factori de risc: greutate corporală excesivă, istoric familial, alimentație bogată în zaharuri și grăsimi saturate.
- Diagnostic: test de glicemie fasting (≥126 mg/dl), test oral de toleranță la glucoză, HbA1c (≥6,5%).
- Tratament și prevenție: dietă echilibrată (indice glicemic scăzut), exerciții aerobice de 150 de minute săptămânal, medicamente (metformin, inhibitor de SGLT2, GLP‑1 agonist) și monitorizare regulată a glicemiei.
Dislipidemia (colesterol ridicat)
Dislipidemia se manifestă prin niveluri crescute ale colesterolului total și LDL‑c (colesterol „rău”), asociate cu un risc major de ateroscleroză.
- Simptome: de obicei absente; uneori, xantome (depozite galbene sub piele).
- Factori de risc: dietă bogată în grăsimi saturate, sedentarism, fumat, predispoziție genetică.
- Diagnostic: profil lipidic complet (colesterol total, LDL‑c, HDL‑c, trigliceride).
- Tratament și prevenție: adoptarea dietei mediteraneene, reducerea consumului de alimente procesate, exerciții fizice regulate, statine (atorvastatină, rosuvastatină) sau alte medicamente hipolipidemice când este indicat.
Boala coronariană
Boala coronariană (scleroza arterelor coronare) este principala cauză a infarctului miocardic și a mortalității cardiovasculare.
- Simptome: durere toracică (angină) la efort, dispnee, oboseală, palpitații.
- Factori de risc: hipertensiune, diabet, dislipidemie, fumat, stres cronic.
- Diagnostic: ECG, test de efort, ecocardiografie, coronarografie (angiografie).
- Tratament și prevenție: modificări ale stilului de viață, antiagregante plachetare (aspirină), beta‑blocante, inhibitori ACE, revascularizare (angioplastie, bypass).
Insuficiența cardiacă
Insuficiența cardiacă apare când inima nu poate pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului. Este adesea rezultatul unei boli coronariene netratate.
- Simptome: edeme periferice, creștere în greutate rapidă, dispnee la efort sau în repaus, tuse nocturnă.
- Factori de risc: hipertensiune, infarct miocardic anterior, valvulopatii.
- Diagnostic: ecocardiografie (ejectie fraccionată), biomarkeri (BNP, NT‑proBNP).
- Tratament și prevenție: diuretice, inhibitori ai sistemului renină‑angiotensină, beta‑blocante, educație privind monitorizarea greutății zilnice și reducerea aportului de sare.
Boli respiratorii cronice (COPD și astm)
Boala pulmonară obstructivă cronică (COPD) și astmul reprezintă principalele afecțiuni respiratorii cronice, asociate cu fumatul și expunerea la factori iritanți.
- Simptome: tuse productivă, dispnee progresivă, wheezing (șuierat).
- Factori de risc: fumat (activ și pasiv), poluare atmosferică, expunere la praf industrial.
- Diagnostic: spirometrie (flux expirator forțat), test de reversibilitate pentru astm.
- Tratament și prevenție: renunțarea la fumat, bronhodilatatoare (beta‑agonisti, anticolinergici), corticosteroizi inhalatori, vaccinări anuale anti‑influenza și anti‑pneumococică.
Afecțiuni gastrointestinale frecvente
Refluxul gastro‑esofagian, ulcerul peptic și sindromul colonului iritabil (SCI) afectează un procent semnificativ din populație și pot compromite calitatea vieții.
- Simptome: arsuri la stomac, durere epigastrică, balonare, modificări ale tranzitului intestinal.
- Factori de risc: dietă bogată în grăsimi, consum de alcool, stres, infecție cu Helicobacter pylori.
- Diagnostic: endoscopie digestivă superioară, test de respirație pentru H. pylori, colonoscopie în caz de alarmă.
- Tratament și prevenție: inhibitori ai pompei de protoni (omeprazol, pantoprazol), modificări dietetice (evitarea alimentelor picante, cafeină, alcool), probiotice pentru SCI, eradicarea H. pylori cu regim antibiotic.
Strategii generale de prevenție și auto‑monitorizare
Indiferent de afecțiunea specifică, există câteva principii de bază pe care orice adult le poate adopta pentru a reduce riscul de dezvoltare a bolilor tratate în medicina internă:
- Alimentație echilibrată: consumă legume, fructe, cereale integrale și proteine slabe; limitează zahărul și grăsimile saturate.
- Activitate fizică regulată: cel puțin 150 de minute de exerciții moderate pe săptămână (mers rapid, ciclism, înot).
- Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool: acestea sunt factori majori de risc pentru bolile cardiovasculare și respiratorii.
- Control periodic al parametrilor de sănătate: măsurarea tensiunii arteriale, glicemiei și profilului lipidic cel puțin o dată pe an.
- Gestionarea stresului: tehnici de relaxare, meditație sau yoga pot îmbunătăți atât sănătatea mentală, cât și pe cea cardiovasculară.
Prin adoptarea acestor obiceiuri și prin colaborarea strânsă cu medicul internist, poți transforma o potențială amenințare pentru sănătate într-o oportunitate de a-ți consolida bunăstarea pe termen lung.
Informațiile prezentate au caracter general și nu înlocuiesc consultul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de un medic specialist. Pentru sfaturi personalizate, adresează-te întotdeauna unui profesionist din domeniul sănătății.